Seful (BRD) explica de ce creditele se scumpesc in loc sa fie mai ieftine: BNR si bancile sunt pe trenduri opuse cu dobanzile - 15 februarie 2012

Sistemul bancar este marcat in prezent de doua trenduri opuse: pe de-o parte BNR, care reduce dobanda-cheie pentru a participa la procesul de relansare a economiei, pe de alta bancile comerciale care activeaza pe o piata foarte competitiva, trebuie sa absoarba o serie de constrangeri la nivelul reglementarilor si mai incearca si sa-si conserve marjele de dobanda. Asa explica Guy Poupet, presedintele BRD-SocGen - a doua mare banca de pe piata ca active - actuala situatie paradoxala in care BNR a ajuns la al treilea pas de reducere a dobanzii-cheie, iar bancile comerciale in loc sa iefineasca finantarile in lei, le scumpesc. "Suntem putin in opozitie", spune Poupet care estimeaza mentinerea presiunilor de crestere a dobanzilor si la depozite, si la credite. "Sunt sigur ca BNR va facilita in continuare cresterea economica, dar exista o rezistenta a dobanzilor in contextul actual al pietei locale. Sa vedem cum se va stabiliza piata in jurul acestei tendinte." Seful BRD spune ca banca sa este cu dobanzile "in piata". Desi clientii tot asteapta de cand a venit criza semnale de ieftinire a creditului, Poupet spune ca pe termen scurt dobanzile vor fi mai degraba in crestere, decat in scadere atat pentru credite, cat si pentru depozite. Dobanda BNR a ajuns la 5,5%, semnalul de ieftinire a leilor s-a reflectat in ratele interbancare ROBOR si in costurile la care se imprumuta Ministerul Finantelor, insa clientii bancilor nu simt ieftiniri ale creditelor din cauza ca bancile incearca sa-si consolideze marjele. Guvernatorul BNR Mugur Isarescu i-a criticat saptamana trecuta pe bancheri pentru dobanzile mari pe care le platesc la depozite, intrebandu-se ce plasamente gasesc acestia pentru a justifica bonificatii de 7-8% la lei si de peste 4% la euro. Plasamentele par a fi creditele pentru clienti - in principal persoane fizice, la care dobanzile se incapataneaza sa nu scada. De asemenea, Isarescu sustine ca mecanismul de transmitere in piata a semnalelor de politica monetara functioneaza, existand banci care ar fi redus dobanzile la credite, dar nu ies in fata cu aceste miscari. Totusi, concurenta puternica despre care vorbeste seful BRD este vizibila in cazul dobanzilor la depozite, insa la credite functioneaza mai degraba in sens invers, piata tinzand sa se alinieze la nivelurile de sus ale dobanzilor, fara sa iasa in evidenta institutii de credit suficient de curajoase si cu o situatie financiara suficient de solida incat sa iasa pe piata cu credite mai ieftine.