Doar 4% din romani stiu sa raspunda corect la trei intrebari simple de finante personale - 25 martie 2014

Cati bani vei avea in cont dupa cinci ani de economisire la o dobanda de 2%, ce impact are inflatia asupra dobanzii bancare si unde e mai sigur sa investesti: intr-un fond mutual sau intr-o actiune? Sunt trei intrebari simple la care doar 3,8% din romani stiu sa raspunda, spre deosebire de 53% dintre germani. Un nivel scazut de educatie financiara scade sansele de a ajunge la bunastare si creste riscul de a lua decizii gresite cu economiile personale. Pe de alta parte, un nivel ridicat de educatie financiara nu inseamna neaparat ca este mai usor sa te imbogatesti. Un studiu realizat de doua reputate cercetatoare americane de la universitatile George Washington si University of Pennsylvania plaseaza Romania pe ultimele locuri in lume la nivelul de educatie financiara. Concluzia studiului este cu atat mai ingrijoratoare cu cat in urmatorii ani statul va putea sustine tot mai putin pensiile din bugetul public, iar romanii va trebui sa isi asigure singuri o batranete fara griji, inclusiv prin investitii financiare pe cont propriu.Doua cercetatoare - Annamaria Lusardi si Olivia S. Mitchell - au testat gradul de educatie financiara al populatiei din mai multe tari din lume, adresand trei intrebari simple menite sa verifice capacitatea de a face calcule matematice, de a intelege inflatia si diversificarea riscului, toate puse in contextul unei decizii financiare simple.Prima intrebare din sondaj este: „Sa presupunem ca ai economii de 100 de dolari intr-un cont bancar si dobanda este de 2% pe an. Dupa cinci ani, cat crezi ca vei avea in cont daca vei lasa economiile sa creasca?“. Variantele de raspuns sunt simple (peste 102 dolari, exact 102 dolari, mai putin de 102 dolari) si nu cer respondentului sa dea cu exactitate suma stransa la finalul celor cinci ani. Cu toate acestea, doar 41% dintre respondentii romani au stiut sa raspunda corect la intrebare. Scorul obtinut este mai bun decat cel al Suediei (35%), decat al Italiei (40%) sau decat al Rusiei (36%), insa suntem departe de Germania si Olanda, unde peste 80% dintre respondenti au dat raspunsul corect de „peste 102 dolari“.A doua intrebare este: „Imagineaza-ti ca dobanda la contul de economii este 1% pe an si inflatia este de 2% pe an. Dupa un an, cu banii din cont, cat vei fi capabil sa cumperi?“. La aceasta intrebare, Romania a obtinut cel mai slab scor: doar 31% din cei chestionati au stiut raspunsul corect, adica „mai putin ca astazi“. Ani la randul, Romania a avut una dintre cele mai mari rate ale inflatiei din Uniunea Europeana, insa populatia nu intelege impactul negativ pe care il are inflatia asupra economiilor sale. Este mai putin relevant ca dobanda la un depozit este de 10% sau de 20% pe an, daca inflatia este de 25%, pentru ca profitul real incasat de cel care economiseste este negativ, altfel spus, acesta are mai putini bani in cont la finalul perioadei pentru ca inflatia „i-a mancat“ tot profitul.A treia intrebare este: „Urmatoarea afirmatie este adevarata sau falsa: achizitia unei singure actiuni la o companie furnizeaza de obicei un profit mai sigur decat cel adus de un fond mutual de actiuni“. Si mai putini romani stiu care e diferenta dintre o actiune si un fond mutual, respectiv doar 14,7% dintre cei chestionati au raspuns corect. Doar Rusia a marcat un scor mai slab decat Romania.Faptul ca romanii nu stiu diferenta dintre a investi direct pe bursa si a investi intr-un fond mutual se vede si in numarul redus de persoane care investesc pe bursa, estimat de ZF la cateva mii, fata de cele cateva milioane de romani care economisesc in depozite bancare. Aceasta situatie se vede si in discrepanta uriasa care exista intre valoarea investitiilor pe bursa ale populatiei (circa 1 mld. euro) si depozitele populatiei la banci – 30 mld. euro.Per ansamblu, doar 3,8% dintre romani au raspuns corect la toate cele trei intrebari, fata de 30% dintre respondenti in Franta, 25% in Italia si circa 50% dintre respondenti in Elvetia si Germania. Rusia a marcat un punctaj mai mic, doar 3,7%. Persoanele cu nivel redus de educatie financiara tind sa plateasca comisioane mai mari si ipoteci mai scumpePotrivit studiului, gradul de educatie financiara are un impact ridicat asupra modului in care economisim: persoanele mai educate au tendinta de lua decizii mai prudente de investitii, de a planifica din timp economiile pentru pensie. Pe de alta parte, persoanele cu un nivel redus de educatie financiara tind sa aiba probleme cu datoriile, mai scrie studiul, tind sa aiba ipoteci mai scumpe, sa plateasca comisioane mai mari sau sa apeleze la scheme complicate de imprumut.Despre cat de importanta este educatia financiara a vorbit recent guvernatorul BNR Mugur Isarescu. Guvernatorul a spus ca „populatia trebuie sa cunoasca notiuni economico-financiare pentru a face fata complexitatii produselor financiare“.Cresterea gradului de educatie financiara a romanilor ar putea incepe chiar de pe bancile scolii. In prezent, in Romania educatia financiara incepe extrem de tarziu, abia la liceu, cu orele de economie programate pentru clasa a XI-a in majoritatea liceelor generaliste. Insa „abecedarul“ finantelor personale ar trebui sa fie invatat mult mai devreme, prin lectii cu notiuni simple si prietenoase despre finantele personale inca de la gimnaziu sau chiar din clasele primare. Pentru multi dintre tineri, administrarea economiilor personale este deprinsa de la parinti.Insa putini dintre parinti le explica copiilor alte variante de economisire decat depozitele bancare. Un studiu realizat anul trecut de ING Asigurari de Viata a scos la iveala ca majoritatea tinerilor isi doresc sa iasa la pensie inainte de varsta legala de 65 de ani, visand sa calatoreasca prin lume la batranete, desi doar 12% dintre ei economisesc pe cont propriu pentru pensie.In ultimii ani, BNR, asociatii non-profit, societatii de administrare a investitiilor, firme de brokeraj s-au implicat in campanii de crestere a gradului de educatie financiara. Rezultatele acestor campanii se vor vedea si in ce masura va fi populatia dispusa sa economiseasca pe cont propru pentru pensie.Sistemul public de pensii actual are un deficit de 3 miliarde de euro pe care statul il acopera din imprumuturi. Sistemul privat de pensii, prin fondurile obligatorii si facultative, poate prelua o parte din provara pensiilor. Exista estimari ca peste 15-20 de ani, cand persoanele nascute in perioada 1965-1970 vor iesi la pensie, statul va avea resurse sa plateasca circa 15% din ultimul salariu. Cat si cum a economisit o persoana pe cont propriu va conta tot mai mult pentru o batranete fara griji. Cele trei intrebari ale studiului privind educatia financiara 1. Intrebarea nr. 1 (Dobanzi)Sa presupunem ca ai economii de 100 de dolari intr-un cont bancar si dobanda este de 2% pe an. Dupa cinci ani, cat crezi ca vei avea in cont daca vei lasa economiile sa creasca:a) peste 102 dolarib) exact 102 dolaric) mai putin de 102 dolarid) nu stiue) refuz sa raspund 2. Intrebarea nr. 2 (Inflatie)Imagineaza-ti ca dobanda la contul de economii este 1% pe an si inflatia este de 2% pe an. Dupa un an, cu banii din cont, vei fi capabil sa cumperi:a) mai mult decat azib) la fel ca astazic) mai putin ca astazid) nu stiu2) refuz sa raspund 3. Intrebarea nr. 3 (Diversificarea riscului)Urmatoarea afirmatie este adevarata sau falsa: „achizitia unei singure actiuni la o companie furnizeaza de obicei un profit mai sigur decat cel adus de un fond mutual de actiuni“:a) adevaratab) falsac) nu stiud) refuz sa raspund Care sunt raspunsurile corecte Intrebarea nr. 1:a) peste 102 dolariIn fiecare an dobanda se capitalizeaza, adica suma initiala creste si genereaza dobanzi tot mai mari. Astfel, dupa primul an, suma va fi de 102 dolari (100 de dolari initiali plus dobanda de 2 dolari – 2%), dupa anul al doilea, suma creste la 104,04 dolari (cei 102 dolari genereaza o dobanda de 2,04 dolari). Si tot asa, astfel ca dupa cinci ani investitorul va avea in cont 110,4 dolari. Intrebarea nr. 2:c) mai putin ca astaziMai putin pentru ca dobanda reala, din care a fost scazuta valoarea inflatiei, este de minus 1%. Altfel spus, dupa un an, sunt mai putini bani in cont, iar produsele sunt mai scumpe. De exemplu, astazi cu 100 de lei poti cumpara un telefon care costa 100 de lei. Daca pui cei 100 de lei la banca, peste un an vei avea 101 lei (dobanda e de 1%). Peste un an, telefonul va costa 102 lei (inflatia de 2% inseamna ca pretul creste cu 2%), deci nu-l vei mai putea cumpara. Intrebarea nr. 3:b) falsaFondul mutual de actiuni prezinta avantajul diversificarii prin investitia in mai multe actiuni. Astfel, daca o actiune scade, restul pot compensa scaderea, in timp ce in cazul investitiei intr-o singura actiune riscul de a pierde este mai ridicat. De exemplu, pe o piata poti cumpara una din trei actiuni: A, B si C sau un fond mutual care investeste in mod egal in toate trei. Sa presupunem ca intr-un an actiunea A creste cu 40%, actiunea B creste cu 10%, iar actiunea C scade cu 5%. In acest caz, fondul mutual aduce un castig de 15%. Daca paria pe o singura actiune, investitorul ar fi putut alege actiunea A si ar fi castigat mai mult decat fondul, dar ar fi putut alege si actiunea C, caz in care ar fi pierdut. Una dintre regulile de baza in investitiile financiare e sa nu-ti pui toate ouale in acelasi cos.