WhatsApp, (US.BABA) si start-up-urile de miliarde de dolari ar putea semnala o noua bula IT - 30 septembrie 2014

Evaluarile nebunesti ale companiilor de internet care debuteaza pe pietele de capital si preturile de miliarde de dolari pe care acestea le platesc pentru a achizitiona start-up-uri aparent minuscule ar putea fi un semn ca pietele se afla in mijlocul unei noi bule IT. Cand bula dotcom s-a spart in martie 2000, bursele internationale de actiuni au suferit caderi masive. Facebook (FB) a fost evaluat la 104 miliarde de dolari la lansarea pe bursa din mai 2012 si a platit 19 miliarde de dolari in februarie anul acesta pentru a achizitiona WhatsApp, iar saptamana trecuta grupul chinez de retail electronic Alibaba(US.BABA) a fost evaluat la 168 de miliarde de dolari dupa IPO-ul de pe bursa din New York, scrie Telegraph. Toate boom-urile au cateva caracteristici in comun, cum ar fi puseurile de exuberanta irationala si accesul la bani ieftini, insa afirmatia ca istoria se repeta ar fi gresita, deoarece fiecare bula se naste in circumstante diferite. In timpul primei bule tehnologice din perioada 1995-2000, cei mai multi bani au fost cheltuiti pe servere, pe chiriile birourilor si pe incercarile de a majora cotele intr-o piata inexistenta sau improbabila. Bula s-a spart pe 10 martie 2000, pietele bursiere internationale suferind caderi masive. In boom-ul actual, start-up-urile nu cumpara servere, ci inchiriaza „timp real“ pe serviciul de cloud computing Elastic Computer al Amazon. „Birourile“ lor sunt deseori virtuale si nu cheltuiesc o avere pe publicitate. Intrebarea mai interesanta ar fi „Conteaza daca ne aflam intr-o alta bula?“. Pentru investitorii individuali, raspunsul este, evident, da. Pentru societate ca intreg, nu neaparat. William Janeway, economist american, a punctat in cartea sa despre inovatie ca exuberanta irationala caracteristica bulelor ar putea genera tehnologii care ar deveni foarte importante pe termen lung. Dintr-un punct de vedere critic, cel mai deranjant aspect al bulei actuale consta in viziunile si ambitiile inguste ale fondatorilor start-up-urilor. Multi dintre ei afirma ca vor sa infiinteze o companie care sa transforme lumea pe termen lung sau care sa revolutioneze o anumita piata. In realitate, strategia lor este sa creeze un produs sau un serviciu suficient de interesant incat sa merite investitii din partea unor companii precum Google, Amazon, Facebook, Yahoo sau Microsoft. In timp ce investitiile in companiile tehnologice explodeaza, exista tot mai putina finantare de catre stat pentru cercetarile pe termen lung necesare pentru a produce aceste tehnologii.