Petrolul a coborat sub pragul de 50 de dolari pe baril. Ce schimbari angreneaza in mediul politic si economic global - 09 ianuarie 2015

Versiunea din 16 mai 2023 18:59, autor: Admin (discuție | contribuții) (csv2wiki)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)

Pretul petrolului Brent, de referinta la bursa din Londra, a coborat miercuri sub pragul de 50 de dolari pe baril, pentru prima data din 2009, pe fondul productiei mari si a cererii anemice la nivel global. Consecintele se vad in PIB, in preturi, inflameaza putin inflatia in unele tari si nu in ultimul rand, genereaza tensiuni politice. Mai exact, livrarile pentru luna februarie ale petrolului Brent se tranzactionau miercuri dimineata la 49.99 de dolari pe baril, marcand prima scadere sub nivelul de 50 de dolari din 1 mai 2009, arata CNBC. Scaderea a fost determinata de trendul gazelor de sist in SUA, scaderea cererii in Asia si Europa si intarirea dolarului. Ce inseamna asta si cum se traduce in termeni economici globali? Daca in unele tari dependente de productia de petrol, cum este Venezuela, acest lucru inseamna o lovitura dramatica pentru economie, Statele Unite nu par sa fie afectate, avand in vedere ca vanzarile de camioane le-au depasit pe cele de masini in luna decembrie. Efectele acestei scaderi a pretului afecteaza si PIB-ul tarilor, tarile care au rezerve mari de petrol fiind mai grav afectate. Astfel, PIB-ul Arabiei Saudite ar scadea cu mai mult de 3,5% in 2015-2016 daca un baril de petrol ar scadea la 40 de dolari. Rusia ar fi si ea afectata, cu o scadere de 2,5% PIB-ului, in timp ce in Emiratele Arabe Unite scaderea ar fi de 1,5%. Pe de alta parte, acelasi scenariu ar duce la o crestere a PIB-ului cu aproape 1% in China, peste 1% in Africa de Sud si 0,5% in Marea Britanie, conform Bloomberg, care citeaza o analiza realizata de Oxford Economics. Colapsul preturilor la energie, cel mai mare de la recesiunea globala din 2008, a generat o rebalansare a bogatiei si puterii, dinspre "petro-statele" autocratice catre consumatorii industrializati, care ar face lumea mai sigura, potrivit unui raport al bancii elvetiene Berenberg Bank AG.