Dosar de criza: Temerile ca sistemul bancar grecesc va fi amputat sunt mai vii ca niciodata, iar bursa de la Atena risca sa devina o piata-fantoma - 21 iulie 2015

Versiunea din 16 mai 2023 19:02, autor: Admin (discuție | contribuții) (csv2wiki)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)

Chiar daca guvernul de la Atena a lasat, de ieri, bancile grecesti sa se redeschida dupa o pauza de trei saptamani, temerile ca institutiile de credit vor trece prin restructurari dure sunt mai vii ca niciodata. Pe bursa de actiuni de la Atena, inchisa pana cand situatia din sistemul bancar se stabilizeaza, ingrijorarea este ca piata va deveni una fantoma, marginalizata, asa cum era inainte ca Grecia sa intre in zona euro. Pentru a salva bancile, guvernul grec ar putea fi nevoit sa le lase din mana. Aceasta ar ajuta economia, care n-ar mai fi nevoita sa suporte costul sprijinirii sistemului bancar, insa ar insemna ca sectorul financiar sa ajunga sub controlul liderilor zonei euro, scrie The Wall Street Journal. Pentru ca bancile sa primeasca sansa de a-si reveni, trebuie gasita o solutie problemei activelor toxice si majorat capitalul. Apoi trebuie retezate le­gaturile dintre banci si stat. Toate aceastea pot fi realizate printr-o singura actiune, anume recapitalizarea directa prin intermediul instrumentelor de finantare ale zonei euro. Tocmai acesta s-ar pu­tea sa fi fost planul liderilor europeni cand au propus, printre conditiile de bailout, fonduri de 25 mld. euro pentru bancile grecesti. Banca Centrala Europeana a extins saptamana trecuta liniile de finantare de urgenta pentru bancile Greciei, aducand, pentru scurt timp, putin mai multa viata in ele. Insa bancile grecesti raman fara garantii pe care le pot schimba pe fonduri noi de la BCE. Estimarile garantiilor ramase: 8-10 miliarde euro. Chiar daca bancile vor reincepe sa proceseze anumite tranzactii, mentinerea limitelor la retragerile din depozite (timp de trei saptamani limita a fost de 60 de euro pe zi, iar dupa redeschiderea bancilor limita a fost schim­bata la 420 de euro intr-o singura transa pe saptamana) si restrictionarea miscarii de capital (grecii inca nu pot efectua plati in afara tarii exceptand cheltuielile de sanatate si de studii) vor continua sa afecteze economia si solventa bancilor. Cu cat aceste restrictii sunt mentinute mai mult, cu atat pagubele vor fi mai mari. De aceea, unele din cele patru banci sistemice ale Greciei, la care guvernul detine participatii semnificative, vor avea nevoie de recapitalizare. Manevrele facute in ultimele zile in afara tarii de bancile grecesti sugereaza ca Alpha Bank este o veriga slaba a sistemului. Creditorii i-au spus guvernului grec ca in saptamana aceasta trebuie sa implementeze regulile europene care forteaza actionarii si creditorii privati sa suporte pierderile restructurarii bancilor. Pana nu adopta aceste reguli, Grecia nu poate trage bani de la Mecanismul European de Stabilitate pentru a-si recapitaliza bancile. Regulile lasa loc statului sa intervina cu bani de la buget, dar numai dupa ce investitorii privati au fost pusi la plata. Banii publici pot fi folositi inainte acolo unde pierderile private pun in pericol deponentii si economia. Anul trecut, mecanismului de stabilitate i s-a dat puterea de a recapitaliza direct bancile din zona euro alaturi de statele membre. Daca un stat nu-si permite sa-si ajute bancile, ESM poate interveni singur pentru a le recapitaliza. Recapitalizarea directa din partea ESM va aduce practic controlul bancilor grecesti in mainile zonei euro. Aceasta ar tempera problemele legate de guvernanta. Europa ar controla atat numirile in functie ale mana­gerilor, cat si reprivatizarile ulterioare si plata datoriilor catre fondurile europene. Insa cu bancile controlate de creditori, Greciei i-ar fi mult mai greu sa-si redenomineze sistemul financiar in cazul in care va alege sa iasa din zona euro. Fantoma de pe bursa La Atena, spectrul marginalizarii bantuie pe coridoarele aproape pustii ale bursei de actiuni, care risca sa se transforme intr-o gramada de actiuni netranzactionate, actionari captivi si investitori care-si plang pierderile, scrie Kathimerini. Pe bursa nu s-au mai facut tranzactii deja de trei saptamani, si toate semnele arata ca inactivitatea va continua cel putin pana cand operatiunile bancilor devin fluente. In ultimele zile au avut loc zeci de intalniri intre reprezentanti ai ministerului de finante, ai Comisiei Pietei de Capital, ai Hellenic Exchanges si ai asociatiei traderilor cu scopul de a se gasi o cale de repornire a activitatii bursei inainte de redeschiderea bancilor. Ministerul nu a acceptat nicio propunere. Redeschiderea bursei va permite investitorilor straini sa-si vanda activele si sa-si transfere capitalul in strainatate, in timp ce bursa de la Atena va suferi o noua retrogradare. Gustul restrictiilor de capital Faima de care vinurile si bauturile spirtoase produse in Salonic se bucura in intreaga lume nu a fost lovita de criza. Insa producatorii sunt. Ei nu pot exporta daca nu au sticle, iar sticlele sunt cumparate din strainatate, scrie The Guardian. „Nu facem sticle in Grecia, le importam. Dar cum transferul de bani este restrictionat, importurile practic nu mai exista, asa ca in tara nu mai intra sticle. Nimeni nu poate exporta vin daca nu are sticle. Economia este devastata. Nimic nu se mai misca, nu se mai fac tranzactii“, explica situatia un purtator de cuvant al unei asociatii a producatorilor de vin. Ce mai este nou in criza greceasca Grecia a primit un credit de 7 mld. euro de la creditorii internationali cu care si-a platit imediat datoriile catre … creditorii internationali. Grecii s-au trezit peste noapte intr-o tara mai scumpa: TVA la alimentele de baza a fost majorata de la 13% la 23%, a treia crestere din 2010; tarifele la transportul public sunt asteptate sa creasca luna viitoare. Grecia nu mai sta in calea cresterii marilor burse europene. CAC 40, indicele principal al bursei de la Paris, trece prin cea mai lunga serie de cresteri din februarie 2014. Cancelarul german Angela Merkel a exclus din nou orice iertare de datorie pentru Grecia, dar a acceptat ca in viitor s-ar putea discuta planuri pentru reducerea poverii datoriei. Economistul de Nobel Paul Krugman a recunoscut ca a supraestimat competenta guvernului grec.