ZF Bankers - prima zi. Bancile mai au de curatat neperformante: in bilanturi mai sunt "schelete" de 5-6 miliarde de euro pe corporate - 29 iunie 2016

Bancherii nu au terminat procesul de curăţare a bilanţurilor de creditele neperformante, în portofolii existând în continuare împrumuturi proaste de circa 5 - 6 miliarde de euro, în special în zona corporate, unde activitatea de scoatere din bilanţ a început mult mai târziu faţă de cea de pe retail - aceasta a fost una dintre concluziile ZF Bankers Summit 2016. Evenimentul a fost organizat ieri de Ziarul Financiar în parteneriat cu Alpha Bank, Citi Bank, Garanti Bank, NetTeam, Deloitte, Reff & Asociaţii, Aegrm.ro, pwc, EximBank, KeysFin şi casadetraduceri. „Băncile mai au în bilanţuri credite neperformante de 5-6 mld. de euro, în special pe corporate. Aceste credite neperformante vor ieşi la vânzare în următorii ani. În orice economie şi în orice sistem bancar există credite neper­formante, problema ţine de procentul acestora. Un nivel rezonabil pentru România este de sub 10%“, a precizat Speranţa Mun­teanu, partener la firma de audit şi consultanţă KPMG. În prezent sistemul bancar a ajuns la o rată de neperformanţă de 13-14%, după ce în 2014 pon­derea creditelor rele în total credite ajunsese la un vârf de 25%. Anul viitor însă bancherii antici­pea­ză intrarea ratei NPL sub 10%, după ce anul acesta vor fi vândute neperformante de 2,5 mld. euro. „Cred că anul viitor vom ajunge la o rată normală de NPL-uri pe piaţă, sub 10%, băncile s-au cam curăţat. Pe retail curăţarea este finalizată. În 2017 vor fi scoase tot în jur de 2,5 mld. euro, iar în 2018 mă aştept la circa 1-1,5 mld. euro“, a spus Victor Angelescu, country manager al APS România. Firma cehă de recuperare de creanţe APS este unul dintre cei mai mari jucători din piaţa de profil şi are în portofoliu circa 4 mld. euro de credite neperformante, dintre care 3 mld. euro sunt în zona corporate. Potrivit lui Angelescu, din valoarea nominală a creditului se recuperează circa 30-40% pe retail, în timp ce pe corporate valoarea recuperată este mai mică, undeva la 20-25%. Afacerile antreprenoriale au generat cele mai multe bătăi de cap bancherilor în criză, rata creditelor neperformante în rândul IMM-urilor fiind de peste 50%. Una dintre cauzele acestei situaţii a fost reacţia târzie a antreprenorilor şi a băncilor în luarea deciziei de restructurare. „Reacţia de a lua măsuri de restructurare este târzie, în afara faptului că sistemul de insolvenţă în România este greoi. Sunt foarte puţine reuşite, 3-4% din cazuri. Şi băncile au partea lor de vină în tot acest proces de restructurare, începând de la evaluarea garanţiilor, evaluarea businessurilor şi modul de restructurare a acestora“, a punctat Speranţa Munteanu. Una din greşelile bancherilor în anii de criză a fost faptul că au mizat foarte mult pe active şi garanţiile imobiliare aduse de clienţi, punând un accent redus pe capacitatea de generare de cash flow a companiilor. „În perioada de boom băncile s-au îndrăgostit de active, de aceea apreciau foarte mult garanţiile clienţilor. Ceea ce au uitat însă este că rambursările se fac din cash flow. Colateralul se valorifică însă foarte greu“, a menţionat Andrei Burz-Pinzaru, partener la Reff & Asociaţii. Bancherii spun însă că şi-au învăţat lecţiile şi sunt acum mult mai atenţi la riscurile pe care şi le asumă. De altfel, prudenţa acestora se vede în producţia nouă de credite, în cazul căreia rata de neperformanţă tinde către zero. „Multe businessuri au picat pentru că antreprenorii au băgat banii în active, au cumpărat clădiri, terenuri care nu produc venit şi nu au mai putut duce mai departe businessul. Rata de default tinde spre zero în cazul creditelor noi, băncile sunt mult mai senzitive la risc în prezent“, a declarat vicepreşedintele pe risc al Bancpost, Codin Năstase. Creditarea de retail, adică liniile de finanţare pentru populaţie şi companii mici şi mijlocii (IMM-uri), are cel mai mare potenţial de creştere în bilanţurile băncilor, evoluţia acestei fiind estimată să depăşească creditarea companiilor, unde piaţa este mult mai restrânsă. Deocamdată însă creditarea de retail este blocată parţial în condiţiile în care legea dării în plată a trimis vânzările de împrumuturi imobiliare în picaj. „Este un blocaj în creditarea de retail pe zona ipotecară. Dacă o bancă mare din sistem dă doar câteva credite, aşa cum se întâmplă şi în cazul nostru, este clar un blocaj în piaţă“, a spus Dana Demetrian, vicepreşedinte pe retail în cadrul BCR. Vânzările de credite ipotecare standard s-au redus substanţial după majorarea avansului de la 10-15% la circa 30-35% în prezent ca urmare a introducerii legii privind darea în plată. Scăderea vânzărilor de credite ipotecare a determinat BRD, a doua cea mai mare bancă din piaţa locală în funcţie de active, să analizeze posibilitatea reducerii avansului. „Analizăm posibilitatea de a reduce avansul de la 35% în prezent. Vrem să vedem unde ne-am putea poziţiona cu avansul pentru ca un credit ipotecar să fie suportat de clienţi, iar noi să ne putem acoperi riscul de a primi casa sau terenul înapoi. Este o analiză fină, trebuie să identificăm foarte bine tipologia clientului înainte de a lua o decizie“, a declarat Gheorghe Marinel, vicepreşedinte pe retail în cadrul BRD SocGen.