Sfarsitul unei ere: incotro se indreapta Fondul Proprietatea, la mai bine de un deceniu de la infiintare - 13 octombrie 2017

Mai mult de jumătate dintre activele Fondului Proprietatea, înfiinţat pentru despăgubirea celor expropriaţi de re­gi­mul comunist, au fost scoase la vân­za­re. Se pregăteşte un exit din România? Americanii care administrează portofoliul Fondului Proprietatea (FP) spun că nu pot face niciun fel de comentariu cu privire la intențiile de vânzare ale acţio­narilor, însă din declarațiile lor reiese că a venit momentul găsirii unor cumpă­rători. Orice întârziere poate însemna pierderea trenului prețurilor bune, iar acționarii din spatele FP nu obișnuiesc să piardă trenuri. „E un sentiment pozitiv vizavi de Ro­mâ­nia“, spune Greg Konieczny, CEO și manager de portofoliu al Fondului Proprietatea, avertizând că piețele, la fel ca economia, sunt ciclice. „Suntem în bull market de opt-nouă ani. E o perioadă foarte lungă de timp. Prin urmare, pre­țu­rile sunt atractive, însă riscul unei înce­tiniri a creșterii este tot mai accentuat“, lămurește Konieczny, reales recent de acționarii Fondului pentru un nou mandat de doi ani. Lichidarea participațiilor la compa­nii­le din portofoliu a început de ceva timp, însă poate cea mai grăitoare miș­care a fost cea legată de căutarea unui cumpărător care să preia pachetul de 19,9% de la Hidroelectrica, „perla“ sistemului energetic din România și cea mai valoroasă participație din portofoliul FP (32%). „Pașii care ar fi trebuit făcuți în direcția unui IPO – nu am văzut niciun progres, nicio schimbare de atitudine a Guvernului în această privință. Decizia noastră de a ne uita la alte opțiuni și la potențiali cum­părători privați e o rută alternativă IPO-ului și asta nu e ceva neo­bișnuit în astfel de situații, de a vedea dacă o tran­zacție privată poate aduce un preț mai bun decât un IPO“, lămureşte Konieczny, deloc convins de noile decla­raţii privind listarea unui pachet de 10% din capitalul producătorului de energie. CEI ȘAPTE ANI DE ACASĂ. În vară, Fondul a bătut palma cu Electrica pentru vânzarea acțiunilor pe care le avea la subsi­diarele companiei, cumulând 7,11% din valoarea activelor FP. Suma pe care o va încasa este de circa 850 de milioane de lei – 184,7 milioane de euro, aproximativ 10% din această sumă provenind din ultimele dividende pe care le va mai încasa. Admi­nistratorii Fondului caută cumpărător și pentru participația de 49% din Salrom, unul dintre cei mai mari pro­ducători de sare din Europa, potrivit unor declarații făcute în presa străină. Valoarea pachetului este estimată la circa 40 de milioane de euro, în contextul în care marja de profit a Salrom este de peste 20%. În urmă cu doi ani, statul ro­mân, acţionarul majoritar al producă­to­rului, a respins varianta listării, lăsând puţine opţiuni de valorificare a pachetului deţinut de FP. De altfel, doar trei dintre cele mai mari 14 companii de stat din portofoliu sunt listate pe bursă, iar la toate Fondul no­tează în cel mai recent raport o schimba­re de ansamblu negativă, cele mai însemnate fiind lipsa unui consiliu de adminis­traţie independent şi a unui management profesionist. Alte „dezinvestiri“ însemnate sunt par­ti­cipațiile la Enel și Engie, estimate la circa două miliarde de lei (435 milioane de euro), respectiv 17,8% din valoarea totală a activelor FP. Tran­zacţiile ar putea fi încheiate până la fina­lul anului. Totodată, FP a vândut pe piaţa de capital volume mari de acţiuni OMV Petrom, valoarea portofoliului înjumătă­ţindu-se în ultimul an şi ajungând la sub 10% din capitalul produ­cătorului şi distribuitorului de carburanţi. Dacă în zona de exit-uri Fondul a fost foarte activ în ultima perioadă, pe zona de achiziţii lucrurile stau cu totul diferit. O posibilă tranzacţie – intrarea în businessul Polisano, primul grup complet integrat în domeniul medical din România – a fost confirmată de Remus Borza, pre­şe­dintele companiei, în urmă cu o lună, însă administratorii fondului nu au făcut nicio precizare în legătură cu aceasta. De altfel, singurul indiciu privind inten­ţiile lor rămâne dorinţa exprimată în repetate rânduri de diversificare a portofoliului, dominat în prezent de companii din zona de utilităţi, petrol şi gaze. Este însă incert în ce mă­sură FP se va diversifica în România sau peste hotare.