Adio piata Rasdaq? - 01 aprilie 2011: Diferență între versiuni

Viitorul pietei Rasdaq trebuie transat cat mai curand, in conditiile in care este clar ca aceasta nu indeplineste criteriile unei piete reglementate stabilite prin directiva MiFID a Comisiei Europene, este concluzia care a reiesit ieri in cadrul unei dezbateri organizate pe aceasta tema la Bursa de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), in parteneriat cu biroul de avocatura "Dutescu si Asociatii". Presedintele autoritatii de reglementare si supraveghere a pietei de capital, Gabriela Anghelache, a explicat ca institutia pe care o conduce nu face decat sa aduca reglementarile europene in piata romaneasca, iar potrivit acestora Rasdaq nu poate fi socotita piata reglementata. Instructiunea lansata de Comisie la inceputul acestui an privind programul pilot de trecere a companiilor pe piata reglementata si, respectiv, pe sistemul alternativ de tranzactionare a fost lansata pentru dezbaterea publica, astfel incat sa se gaseasca cea mai nimerita formula pentru rezolvarea situatiei.Comisarul CNVM Bogdan Chetreanu a spus, la randul sau, ca pentru piata Rasdaq nu mai poate fi aplicata legea in 1996, in conditiile in care directiva MiFID a Uniunii Europene precizeaza clar caracteristicile pietelor reglementate. Cristian Dutescu, partener fondator al casei de avocatura "Dutescu si Asociatii", a subliniat deopotriva ca in directiva respectiva se face o distinctie clara intre piata reglementata si sistemul alternativ de tranzactionare. "Conditiile in care functioneaza piata Rasdaq nu pot sa o califice, din punct de vedere juridic, drept o piata reglementata", a spus Dutescu. CNVM nu a dat, pe drept cuvant, autorizare de functionare ca piata reglementata pietei Rasdaq si nici BVB nu a solicitat acest lucru. Pe de alta parte, avand in vedere existenta MiFID, nu se mai poate pretinde ca Rasdaq functioneaza pe baza legii din 1996, atunci cand notiunea de piata reglementata nu era clarificata in legislatia europeana. In Romania inca persista confuzia intre statutul juridic de piata reglementata si existenta unor reglementari interne la nivelul unei piete cu un sistem multilateral de tranzactionare. "Trebuie rezolvat de urgenta acest statut", a mai zis Dutescu.Trecerea simbolurilor de pe Rasdaq pe sistemul alternativ de tranzactionare CAN-ATS de la BVB nu inseamna insa ca emitentii nu se vor supune unor reglementari, a precizat Gabriela Anghelache. "Sistemul alternativ de tranzactionare nu este nereglementat. Are reguli proprii care trebuie sa fie in concordanta cu legislatia primara si secundara", a spus presedintele CNVM, adaugand ca aceasta a fost conceputa dintru inceput sa asigure transparenta, cerinte de raportare si sa protejeze investitorii.Directorul general al Bursei de Valori Bucuresti, Valentin Ionescu, a afirmat, de asemenea, ca exigentele fata de emitenti si protectia investitorilor la nivel de reglementare sunt mai ridicate in sistemul CAN-ATS decat in piata Rasdaq. El a adus exemplul obligativitatii rapoartelor trimestriale care nu sunt aplicabile pe Rasdaq, dar si a conditiilor mai restrictive privind delistarea societatilor.Conducerea Bursei a prezentat o situatie comparativa intre cerintele de pe piata reglementata si cele din sistemul alternativ de tranzactionare, ceea ce poate fi interpretat ca operatorul de piata accepta de facto faptul ca legislatia europeana nu va permite functionarea pietei Rasdaq in conditiile ambigue de pana acum. Investitorii sunt astfel pregatiti pentru noua realitate de piata, in care cele mai multe dintre companiile de pe Rasdaq vor trece pe ATS.Cristian Dutescu spune ca aceasta varianta se impune intrucat - asa cum se prezinta in momentul de fata - piata Rasdaq nu raspunde dezideratului pietelor financiare. Astfel, nu asigura cresterea increderii investitorilor, nu atrage finantare catre economie si nici nu stimuleaza tranzactiile si viteza de circulatie a banilor. Prezent la dezbatere, Rares Nilas, directorul general al BT Securities, a declarat ca investitorii de pe piata Rasdaq nici in momentul de fata nu sunt protejati, acestia fiind expusi riscului de lichiditate. El a amintit ca cea mai mare parte a tranzactiilor de la BVB sunt realizate pe 10 simboluri si ca atragerea la tranzactionare a altor 300 de titluri nu este interesanta nici din punctul de vedere al Bursei si nici din cel al caselor de brokeraj. In aceste conditii, solutia delistarii prin oferte publice la un pret stabilit corect ar putea fi de preferat mentinerii in captivitate a emitentilor de pe Rasdaq, a mai spus Nilas.Varianta propusa de CNVM nu este insa cea dorita de investitori, a declarat Dumitru Beze, presedintele Asociatiei Investitorilor pe Piata de Capital (AIPC). El spune ca exista riscul unui haos si al unui val de procese din partea investitorilor care au realizat plasamente pe Rasdaq apreciind ca aceasta este o piata reglementata. El spune ca nu se poate ca societatile sa fie mutate de pe Rasdaq fara o decizie a Parlamentului. "Daca ramane in aceasta forma, proiectul va fi in mod cert atacat", a spus Beze, adaugand ca, inainte de a emite hotarari definitive, autoritatile trebuie sa incerce sa gaseasca un consens. Astfel, solutia trebuie sa ii aiba si pe investitorii minoritari care au cumparat din piata si nu numai pe actionarii majoritari ai emitentilor care sa obtina ocazia de a se delista la preturi mici. O pozitie apropiata de cea a AIPC o au si conducerile societatilor de investitii financiare, a mai precizat Beze.Ieri nu s-a ajuns la o concluzie asupra modalitatii tehnice prin care societatile de pe Rasdaq urmeaza sa isi gaseasca drumul. Cristian Dutescu spune ca operatorul sistemului Rasdaq ar trebui sa invite emitentii sa decida in organele statutare daca vor sa treaca pe piata reglementata sau sa ramana pe ATS. Finalmente, companiile fie vor trece pe piata reglementata, in cazul in care indeplinesc exigentele si care doresc acest lucru, fie vor accepta conditiile de pe ATS, fie vor derula oferte ca sa se delisteze. Problema este aceea ca piata Rasdaq nu are norme proprii prin care companiile se pot delista. In aceste conditii aceasta se va putea face prin oferta publica care sa stranga peste 90% din actiuni, fie prin hotarare in AGA asupra unui pret platit de actionarul majoritar.Dan Paul, presedintele Asociatiei Brokerilor, nu este de acord cu aceasta varianta care ar pemite un val de delistari, daca se lasa la latitudinea emitentilor. "Nu deschideti cutia Pandorei!", a spus Paul. Propunerea brokerilor vizeaza trecerea pe piata reglementata a societatilor care doresc acest lucru si indeplinesc cerintele si trecerea automata pe ATS a restului emitentilor. Solutia administrativa este de preferat, iar operatiunea trebuie vazuta ca o mutare de pe un sistem pe altul, si nu ca o admitere la tranzactionare. In acest context nici nu ar mai fi nevoie de un prospect, mai spune Dan Paul. Valentin Ionescu a avansat din partea Bursei ideea intocmirii unui prospect simplificat pentru trecerea unor emitenti pe piata reglementata avand in vedere ca acestia au deja un istoric la tranzactionare. Companiile urmeaza sa decida pe ce piata doresc sa se listeze, insa procesul va fi de cel putin sase luni de zile, mai probabil de un an, a mai afirmat Ionescu.