(BVB) ramane fara bani - 23 noiembrie 2012

Criza de dezvoltare a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) ameninta sa compromita insasi compania care o administreaza, nu numai ideea de finantare prin bursa in Romania. BVB da profit din ceea ce a economisit in depozitele bancare. Marii brokeri pleaca de pe piata si marii investitori odata cu ei, din cauza ofertei slabe. Au de suferit putinii romani care se incapataneaza sa mai tranzactioneze la BVB, dar si companiile care nu-si pot face curaj sa se listeze la Bucuresti, ca sa atraga finantare. Daca isi pastreaza actualul nivel de profitabilitate, compania Bursa de Valori Bucuresti (BVB) S.A. isi va consuma toate rezervele de bani in 7,74 ani.BVB a consumat, in primele 9 luni ale acetui an, tot atatia bani din depozitele sale bancare, cat profit net a inregistrat contabil.Lichiditatile au scazut cu 9,54 milioane de lei, in primele 9 luni ale anului (13% din banii pastrati in banci si in alte plasamente pe termen scurt).Profitul net inregistrat in aceeasi perioada a fost de 9,44 milioane de lei.„Indicatorii financiari sunt in scadere. Exista posibilitatea ca BVB sa incheie trimestrul 4 pe pierdere operationala“, estimeaza Valentin Ionescu, singurul broker care a fost si director general al BVB. Blocaj„Cand guvernul este preocupat doar de pomeni electorale, exibitionism economic si nu are nici o viziune de dezvoltare durabila a economiei de piata, nu doar viitorul Bursei ar trebui sa ne framante“, a declarat, pentru ECONOMICA.NET, Nicolae Ghergus, directorul general al firmei de brokeraj Confident Invest si broker fondator al Bursei.Ramanand insa doar la bursa, doi dintre cei mai mari brokeri de la BVB, ING Bank si UniCredit Tiriac Bank, isi inceteaza activitatea la bursa din Bucuresti, pentru ca marii lor clienti nu prea mai au ce cumpara de aici.Cu toate acestea, Guvernul si Presedintia au anuntat recent ca amana oferta publica a Transgaz. De asemeni, pocedura de listarea Romgaz si a altor mari companii de stat este de asemenea intarziata.Motivul: s-ar obtine prea putini bani, dar acelasi argument era folosit inca din 2004, cand valoarea companiilor se dubla de la un an la altul. Intre timp piata a urcat la un maxim, in 2007, dar dintre marile listari doar doua au avut loc.Argumentele guvernamentale sunt usor de demontat. Cu toate acestea, la aproape un an dupa shimbarea administratorilor sai, compania BVB S.A. ramane la fel de incapabila sa reactioneze. Nici macar la intrebarile ECONOMICA.NET nu raspuns, deocamdata.Oficialii BVB nu au nici forta de a concentra toate fortele pietei pentru a depasi atitudinea refractara fata de rigorile de transparenta ale Bursei, atitudine intalnita la guvernele de toate culorile din ultimii 20 de ani.„Este nevoie de o politica unitara a burselor, a brokerilor, a autoritatii pietei (CNVM) si a statului. O mai mare promovare, flexibilitate si costuri mai mici. Efortul trebuie sa fie intens si sustinut“, spune Valentin Ionescu.In schimb, Bursa ramane blocata in nerespectarea vechilor promisiuni de dezvoltare. Oportunitati ratateRomania a fost socotita a doua cea mai mare piata regionala dupa Polonia, ca potential, si ar fi putut avea si a doua cea mai mare bursa printre tarile iesite din comunism (cu exceptia Rusiei).BVB nu se poate consola ca intrece bursele din Belgrad si Sofia. BVB are o capitalitalizare (valoarea de piata a companiilor listate, 13,3 miliarde euro) mai mare decat a bursa de la Belgrad (6,7 miliarde de euro) si a celei din Sofia (3,8 miliarde)Mai nou, insa, BVB este depasita si de bursa din Zagreb, capitala unei tari mai mici, care a trecut si printr-un razboi, nu mai de demult de 17 ani.Capitalizarea Bursei din Zagreb este de 25,7 miliarde de euro, mai mare chiar si decat cea a bursei din Budapesta (17,3 miliarde de euro) si aproape cat a celei din Praga!Capitalizarea bursei din Varsovia pare de neatins: 120 de miliarde de euro valoreaza doar companiile poloneze, iar cele straine listate la Varsovia mai adauga 48 de miliarde la statistica. Comparatia nu este posibila nici cu Viena si nici cu Atena.Cu o valoare medie zilnica a tranzactiilor de 7 milioane de euro, Bursa din Bucuersti ae nevoie de o luna ca sa egaleze ce se face la Varsovia intr-o zi.Ceea ce inseamna ca investitorii nu au ce face la Bursa din Bucuresti, iar daca nu sunt investitori, companiile romanesti nu sunt incurajate sa caute finantare aici (admitand ca in 20 de ani autoritatile ar fi dezvoltat un mediu propice finantarii prin bursa.In plus, „viitorul bursei nu este legat numai de privatizarile statului ci de dinamica economiei si de bunastarea populatiei“, crede Nicolae Ghergus. Potentiali clientiSunt „foarte multe companii care ar merita sa fie la cota BVB, din telecom, IT, Energie, servicii si altele. RCS&RDS, Siveco, Bitdefender si Energobit sunt doar cateva nume“ enumerate de fostul director al BVB, acum administrator al bursei din Sibiu (Sibex).Incertitudinile legate de criza nu au impiedicat 60 de companii sa atraga peste 64 de milioane de euro la bursa poloneza, in prima jumatate a anului. Bursa din Varsovia se bate pentru intaietate cu Bursa din Londra, la capitolul companii care lanseaza la bursa oferte publice initiale de vanzare de actiuni.„In Romania trebuie luate decizii rapide, pentru ca dezvoltarea pietelor europene o impune. De pilda, si numai din punctul de vedere al pietei instrumentelor de derivate, va fi necesara, curand unificarea celor doua case de compensatii ale burselor din Sibiu si Bucuresti“, spune Valentin Ionescu.Nici „nu este nevoie de doua societati bursiere in Romania. Costul blocarii in trecut a fuziunii se traduce acum in pierderi pentru ambele burse (BVB pe partea de derivate, Sibex pe spot si mai nou si pe derivate), De asemeni costurile sunt duble pentru intermediari“, mai spune fostul director al BVB, acum administrator al SIF Moldova si al Sibex.