O comuna s-a listat la Bursa ca sa-si finanteze caminul cultural. Ca ea sunt 19 orase si 4 judete - 21 decembrie 2012

De la TradeVille.ro wiki
Versiunea din 2 octombrie 2023 10:13, autor: 127.0.0.1 (discuție) (The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).)

Comuna Aninoasa este singura comuna din Romania care a emis si si-a listat obligatiunile la Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Cu banii imprumutati din piata si-a construit un „complex socio – cultural“, pe masura statutului de localitate satelit a municipiului Targoviste. Aninoasa este „colega de ring“ cu 19 orase, dintre care doar cateva capitale de judet si cu 4 administratii judetene, care au cerut bani din piata pentru diferite lucrari edilitare. Emisiunile sunt pe termen suficient de lung, ca sa prevada si dobanda in euro. Aninoasa este o comuna cu posibilitati, la 7 kilometri de Targoviste, unele din firmele din vechea capitala avandu-si sediul acolo, dupa cum si targovistenii avuti s-au grabit sa isi faca vile in comuna. Pretul unui metru patrat de pamant in Aninoasa era de peste 120 de euro in anii boom-ului imobiliar. Ca majoritatea celorlalte emisiuni de obligatiuni, majoritatea cu consultanta VBM Partners, emisiunea de obligatiuni ale comunei Aninoasa s-a derulat avand deja cumparatorii asigurati.Iar BCR, prin care s-au si distribuit obligatiunile, a asigurat si un imprumut punte pentru derularea investitiei in caminul cultural, pana la intrarea banilor pe obligatiuni.Emisiunea de 3 milioane de lei, este purtatoare de o dobanda construita din media interbancara ROBOR la trei luni plus o marja de 1,2%. In afara de Aninoasa de Dambovita, se mai remarca la Bursa si primariile altor orase mici, ai caror edili s-au dovedit suficient de deschisi la oportunitatea obligatiunilor listate la bursa. Chit ca acestea sunt suficient de atractive ca investitorii initiali sa le tezaurizeze si titlurile sa nu fie mai deloc tranzactionate.Navodari a luat din piata 20 de milioane, Orastie 12,5 milioane, dar orase ca Oravita si Eforie, Siret, Lugoj sau Teius s-au multumit cu cateva milioane de lei fiecare pentru a-si finanta investitiile.Predealul se numara printre micii emitenti de obligatiuni. A fost cel dintai oras care a efectuat o asemenea operatiune, acum 11 ani. Acum statiunea s-a imprumutat pentru instalatiile de zapada artificiala si pentru „finantarea unor adaposturi sociale temporare“.I s-a alaturat o alta statiune, Baile Herculane, care vrea sa reabiliteze spatiile publice din centrul istoric, in afara de obisnuitele lucrari de infrastructura. Primaria din Baile Herculane a inclus printre investitii si extinderea cimitirului.Primaria Navodari s-a imprumutat pentru acoperisul si inchiderea pietei centrale, in afara de „tramele stradale“ din diferite zone de „lotizari“, pentru complexurile rezidentiale locale.Orastie a emis obligatiuni ca sa ramburseze creditul cu care a facut o statie de „gestionare a deseurilor“ (in afara de infrastructura rutiera). Valoarea totala a obligatiunilor remise de administratiile locale municipale listate in prezent la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) este de 1.097 milioane de lei.O mare parte din aceasta suma este suma rostogolirilor unor imprumuturi mai vechi. Toate emisiunile au fost insotite de credite punte, acordate de bancile din ale caror grupuri fac parte intermediarii ofertelor.Unele obligatiuni ar fi relativ ieftine (100 de lei bucata), altele foarte scumpe (un milion), dar aproape ca nici una nu s-a tranzactionat, cu exceptia catorva „deal“-uri prenegociate intre mari investitori, care adesea fac parte din acelasi grup financiar. BVB nu prezinta sinteze statistice privind tranzactiile cu obligatiunile municipale.Obligatiunile municipale sunt pretioase pentru orice portofoliu si sunt tezaurizate, pentru ca aduc profituri sigure, relativ mari.Listarea la Bursa a ramas doar o optiune de exit a cumparatorilor. Accesul la aceste profituri este posibil , totusi prin fondurile de investitii, inclusiv cele mutuale.Cele mai mari fonduri de investitii in obligatiuni sunt BCR Obligatiuni, cu active de peste 3,5 miliarde de lei, BT Obligatiuni (267 de milioane), Certinvest Obligatiuni, OTP Obligatiuni, Stabilo (fiecare cu circa 30 de milioane de lei). Alte fonduri de investitii cu expunere pe obligatiuni municipale sunt si cele diversificate. Cea mai activa este primaria din Timisoara, care are cinci emisiuni de obligatiuni, sau mai exact cinci transe lansate, in cadrul unei aceleiasi emisiuni, incepand cu anul 2006 si pana in anul de criza 2009.Obligatiunile Timisoarei au o valoare totala de 150 de milioane de lei si sunt scadente in 15 mai 2026.Ca in mai toate cazurile, Timisoara a folosit banii la diverse lucrari de infrastructura, mai ales de consolidare si modernizare a strazilor, inclusiv a retelelor de utilitati aferente. Au fost, de asemeni, reparate si reamenajate obiective culturale si turistice.Montajul financiar prevede acordarea unui credit punte de 30 milioane de lei, din partea BCR si emiterea a 5 transe de obligatiuni in valoare de 30 milioane lei fiecare.Dobanda este formata din media interbancara la trei luni (ROBID 3M+ROBOR 3M)/2, plus o marja de 0,1% pe an. Prospectul de emisiune prevede si trecerea la euro, caz in care dobanda ar fi de EURIBOR 3M + 0,15 % pe an.Anul trecut, Timisoara a rambursat un alt credit obligatar similar de 200 de milioane de lei, lansat in 2005.Consiliul Judetean Timis are listata la BVB, la randul sau, o emisiune de obligatiuni de 100 de milioane de lei, scadenta in 2028.Finantarea prin obligatiuni la bursa este folosita si ca sa se asigure partea de co-finantare pentru accesarea fondurilor europene.„Am accesat acest instrument de finantare, constientizand importanta unei bune absorbtii in urmatorii ani a fondurilor europene in conditii de costuri minime privind finantarea si cofinantarea obiectivelor prioritare. Prin acest imprumut se vor finanta si cofinanta noi obiective de investitii cu aport insemnat la dezvoltarea judetului“, spunea, la lansarea de anul trecut, Constantin Ostaficiuc, presedintele de atunci al Consiliului Judetean Timis. Cea mai mare emitenta de obligatiuni municipale este primaria Iasi, cu o emisiune in doua transe de cate 100 de milioane de lei fiecare. Emisiunea este scadenta in 2028, a fost intermediata de BT Securities si s-a derulat sub consultanta aceeleiasi firme de specialitate VBM Partners.Banii sunt folositi la „regenerarea zonei urbane Cuza Voda / Inima orasului Iasi“, incluzand reabilitarea cladirilor, refacerea infrastructurii si dezvoltarea unui Centru comunitar, dupa cum se percizeaza in prospectul de emisiune al obligatiunuilor.Numai acest proiect are un buget de 45 de milioane de euro, iar reabilitarea ansamblului – monument istoric Manastirea Golia, ca sa fie reintrodus in circuitul turistic, costa 4,7 milioane de lei.La ansamblul Palas, primaria Iasi s-a asociat cu Iulius Group.„Proiectul este unicat in Romania, de o complexitate remarcabila, axata pe conceptul life style“ si pe integrarea de spatii de agrement, spatii de activitati sportive (piscina si patinoar), culturale (amfiteatru, galerii de arta), locuinte si spatii comerciale.La emisiunea Iasi, marja suplimentara de dobanda peste media interbancara ROBOR este de 0,65%. Primaria Bacau are de dat inapoi 110 milioane de lei in 2026, imprumutate in trei transe, pentru co-finantarea proiectului PHARE al Centrului expozitional si de afaceri al municipiului, constructia spitalului municipal, a locuintelor pentru tineri, pentru contributia la catedrala ortodoxa, reabilitarea termica a blocurilor si altele.Primaria Alba Iulia si Consilul judetean Alba impart aproape egal banii din trei emisiuni in patru transe de 106 milioane de lei, pentru infrastructura rutiera locala.La varful clasamentului celor mai mari emisiuni de obligatiuni se mai afla Judetul Bihor (peste 77 de milioane de lei), Judetul Hunedoara (60 de milioane de lei), municipiile Zalau si Slobozia (cu 64, respectiv 50 de milioane de lei), Bistrita (35) si Tg Mures (32).Administratiile locale se pot imprumuta pana la 30% din bugetele lor si li se poate cere insolventa doar daca nu-si platesc, timp de 120 de zile, salariatii sau 50% din datorii.