Finantele continua sa se finanteze mai ieftin in lei: randament de 6,79% la trei ani - 03 februarie 2012

Ministerul Finantelor a redeschis ieri o emisiune de obligatiuni de stat pe trei ani obtinand un randament de 6,79%, in scadere cu jumatate de punct procentual comparativ cu nivelul de la lansarea emisiunii pe 11 aprilie. Statul reuseste astfel sa mentina tendinta de scadere a costurilor de finantare de pe piata locala, tendinta sustinuta de semnalele BNR de reducere succesiva a dobanzii-cheie si de injectiile constante de lichiditate facute de aceasta pe piata interbancara. Finantele au imprumutat ieri peste 1,3 miliarde de lei, suma fiind cu circa 74% mai mare fata de cea programata. Continua astfel politica de atragere a unor sume peste nivelurile din prospectele de emisiune, pe seama trendului descendent al dobanzilor. In ianuarie, Ministerul Finantelor a strans de pe piata locala circa 10 mld. lei, mai mult decat dublul volumului planificat. Pentru februarie au fost programate licitatii de titluri de stat de 5 mld. lei (1,16 mld. euro). Decizia de ieri a BNR de reducere a dobanzii-cheie cu inca jumatate de punct procentual, pana la 5,5% pe an, era deja luata in considerare de piata, insa intareste directia descendenta a dobanzilor de pe piata monetara. Chiar si la noul nivel al dobanzii-cheie, rata ROBOR la 3 luni de pe piata interbancara se afla la un nivel inferior, reflectand o situatie confortabila a lichiditatii. Desi cel putin aparent Ministerul Finantelor poate ridica bani fara probleme de pe piata interna, inclusiv la sca­dente mai lungi (luna aceasta este programata o licitatie de obligatiuni in lei pe 15 ani), marti a emis obligatiuni pe 10 ani de 1,5 mld. dolari pe Wall Street, la un randament de 6,875%. Majoritatea comentatorilor considera ca prima de circa 0,6 puncte procentuale oferita investitorilor de catre Ministerul Finantelor este rezonabila pentru o emisiune de intrare pe piata americana care se vrea a fi baza pentru mai multe emisiuni ulterioare, insa exista analisti care contesta decizia Finantelor de a se imprumuta la acest cost, invocand o dobanda echivalenta in lei de 9,5%, cu peste doua puncte mai mare decat dobanda la care au fost emise ultimele obligatiuni in lei pe 10 ani. De asemenea, este acuzata decizia de asumare a unei expuneri fata de dolarul american, vulnerabilitatea fata de oscilatiile de curs de schimb fiind asimilate celei valabile in cazul imprumuturilor in franci elvetieni. Daca statul reuseste sa profite de aceasta conjunctura pentru a-si reduce costurile cu refinantarea datoriei publice, scaderile de dobanzi ajung mai greu la clientii neguvernamentali ai bancilor. Unele institutii de credit au operat de la inceputul anului chiar majorari ale dobanzilor la creditele in lei in loc de reduceri, profitand de spatiul de manevra creat de scaderea ratelor dobanzilor de pe piata monetara pentru a-si imbunatati propriile marje.