Ministrii de Finante din zona euro recunosc partial falimentul Greciei. Bursele, in cadere libera - 13 iulie 2011

Sefii Finantelor din perimetrul de circulatie a monedei unice au gasit sapte sau opt solutii globale, dar nu si un plan coerent Pentru 15 iulie a fost convocat un summit extraordinar al zonei euro. Dupa mai bine de noua ore de discutii, sefii Finantelor din zona euro, reuniti in regim de urgenta luni seara la Bruxelles, au sugerat cateva masuri de sustinere a tarilor europene in dificultate. Pietele au considerat insa ca pentru regasirea increderii pierdute pe fondul crizei datoriilor si al temerilor extinderii acesteia, solutiile avute in vedere sunt insuficiente. „Este vorba de a rezista riscului de contagiere” a Italiei, care pare noua tinta a burselor, sau a Spaniei, si de a „pastra stabilitatea financiara in zona euro”, a precizat Jean-Claude Junker, presedintele Eurogroup. In acest cadru, ministrul olandez de Finante Jan Kees de Jager a evocat ipoteza unui „default partial” al Greciei, scenariu exclus categoric pana in prezent, atat de Banca Centrala Europeana, care continua sa achizitioneze obligatiuni ale statului elen, cat si de guvernul de la Atena, care respinge, in egala masura, posibilitatea de a intra in incapacitate de plata, cat si de a renunta la moneda unica. In opinia responsabilului olandez, un „default partial va oferi functionarilor mai multe posibilitati, un camp mai vast de manevre”. Se are in vedere, de asemenea, cresterea volumului Fondului de sustinere financiara, dotat, in prezent, cu o capacitate de creditare de 440 mld. euro, precum si „o prelungire a maturitatii imprumuturilor deja deblocate”, pentru a acorda statelor cu probleme timpul necesar pentru rambursarea datoriei lor si de a reduce rata dobanzii la creditele pentru Grecia, unde realizarea planului de privatizare este pusa sub semnul indoielii. Eforturile Atenei sunt insuficiente Ce reprezinta celelalte masuri identificate de ministrii de Finante din zona euro, niciun cuvant. Altfel spus, nu exista un plan coerent, ceea ce inseamna ca nu exista nici unanimitate privind pasii care trebuie urmati pentru normalizarea situatiei. O realitate sanctionata prompt de pietele bursiere, care si-au accentuat ieri caderea angajata in ajun. Cu toate acestea, seful finantelor germane Wolfgang Shoeble a declarat ca „mai este timp pentru Grecia. Urmatoarea transa a creditului de 110 mld. $ aprobat anul trecut de FMI, UE si BCE a fost programata pentru luna septembrie. Pana atunci, noul program va fi elaborat”, a asigurat oficialul german. Este posibil ca pana atunci Grecia sa fie nevoita sa adopte alte masuri de austeritate. In orice caz, asa a dat de inteles Christine Lagarde, noul director al FMI, potrivit careia „eforturile furnizate de Atena pentru reducerea deficitului sau bugetar nu sunt suficiente”. Mai mult, Lagarde a precizat ca FMI nu este pregatit, „in acest moment, sa discute un nou plan de salvare pentru Grecia”. Cu alte cuvinte, deznodamantul se amana. Problema este ca aceasta neputinta a liderilor din zona euro de a ajunge la un consens poate avea consecinte neprevazute. E adevarat, pietele financiare au invatat, in ultimele luni, sa-si pastreze calmul chiar si in situatii delicate. Dar, pe langa incertitudinile care planeaza asupra zonei euro, mai exista marea problema a SUA, unde nu s-a luat inca o decizie vizand ridicarea gradului de indatorare a tarii, care a depasit pragul admis de 14.294 mld. $. Bancile, puternic sanctionate Prin urmare, cum vor reactiona bursele mondiale? Deocamdata, s-au prabusit, aurul si-a regasit vigoarea de altadata, urcand la 1.556,5 $/uncie, foarte aproape de recordul istoric de 1.557,82 $/uncie inregistrat la 22 iunie, iar petrolul a continuat, la randul lui, sa se ieftineasca, atat cel american, cat si marca Brent. Moneda comunitara s-a depreciat si mai mult fata de dolarul american, coborand sub 1,40 $. Pe acest fundal, surse de la Bruxelles au anuntat convocarea pentru 15 iulie a unui summit european extraordinar. Nimic nu a reusit insa sa stopeze scaderea indicilor bursieri: la Paris, CAC 40 a afisat un recul de 12,79%, AEX-ul olandez a regresat cu 2,09%, iar la Bruxelles Bel20 a pierdut 2,22%. In Spania, Bursa din Madrid a cedat 2,7%, iar cea din Milano peste 4%. Actiunile bancilor au urmat acelasi curs descendent, UniCredit cedand 7,11%, Intesa Sanpaolo 6,62%.