Mandatul crizei: Cum a navigat BNR in ultimii cinci ani marcati de prabusirea si revenirea foarte lenta a economiei - 18 iunie 2014

Privind cifrele seci ale inceputului si sfarsitului de mandat, consiliul de administratie al BNR are mari motive de mandrie: inflatia a scazut pana unde nimeni n-ar fi crezut, poate nici chiar banca centrala, intrand sub pragul de 1% in mai 2014; dobanda medie la creditele in lei a coborat la o singura cifra, iar in multe cazuri costul finantarii in lei este comparabil cu cel in euro; cursul leu/euro este stabil, cu o usoara tendinta de apreciere a leului; rezerva valutara este chiar mai mult decat indestulatoare. Numai ca istoria celor cinci ani care au trecut ascunde si episoade in care BNR a ezitat, n-a avut experienta necesara, n-a nimerit butoanele corecte ale pietei, neparticipand astfel la scurtarea perioadei de criza. Sistemul bancar n-a deraiat, dar nici n-a fost in masura sa sustina economia. Din fericire, nu s-a prabusit nicio banca si n-a fost nevoie de fonduri publice pentru salvarea vreunei institutii de credit, insa cazul suspendarii timp de o luna a operatiunilor Bank of Cyprus a aratat la scara mica vulnerabilitatile din sistemul de gestionare a unor asemenea situatii. Marele obiectiv anuntat de guvernatorul Mugur Isarescu in octombrie 2009 pentru actualul consiliu de administratie era intrarea in zona euro si evident a fost ratat, banca centrala recunoscand cu intarziere ca orizontul 2014 nu mai era valabil. Guvernatorul continua sa creada dupa un an de criza ca Romania avea sa adopte euro in actualul sau mandat. Cred ca principalul obiectiv strategic al noului CA va fi adoptarea euro la orizontul anilor 2014-2015. Consider ca, in ciuda dificultatilor prezentului, acest obiectiv este ambitios, dar realizabil. Cinci ani mai tarziu, textul este foarte asemanator, doar tinta s-a schimbat: In opinia BNR obiectivul este ambitios, dar inca fezabil. Sunt fortat sa fiu optimist si sa fiu angajat in acest obiectiv, care este extrem de ambitios, dar care se poate inca atinge, spunea luni Isarescu in Parlament. Ramane de vazut daca in toamna lui 2019, la finalul celui de-al cincilea sau mandat de guvernator, Romania va fi inlocuit leul cu euro. Fraiele politicii monetare au ramas si pe timp de criza ca si pe timp de boom economic in mainile lui Isarescu, care conduce si comitetul de politica monetara, si comitetul de supraveghere si comitetul de administrare a rezervelor internationale. Mandatul 2009-2014 incepea in contextul calmarii pietei dupa socul provocat in toamna lui 2008 de reactiile nervoase ale BNR la atacul speculativ impotriva leului, reactii soldate cu o explozie a dobanzilor interbancare si implicit a dobanzilor la credite. Rata ROBOR la 3 luni incepuse anul 2009 deasupra pragului de 15%, pentru ca in octombrie 2009 sa coboare la spre 10%. Economia nu putea conta in niciun fel pe finantare accesibila in lei, BNR nefiind in masura sa inceapa virajul de mutare a creditului de pe valuta pe lei din cauza vulnerabilitatilor de pe piata valutara. Actualul consiliu de administratie a mostenit acordul cu FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala prin care BNR avea sa imprumute 9,5 mld. euro pentru consolidarea rezervei valutare si cresterea capacitatii de sustinere a leului in perspectiva reducerii dobanzilor. Dupa cinci ani BNR se apropie de incheierea rambursarii banilor, in conditiile in care rezerva valutara se situa la 30,7 mld. euro la sfarsitul lunii mai, fata de 28,4 mld. euro in octombrie 2009. Reducerea de dobanda atat de asteptata in mediul de business a venit cu mare greutate si cu intreruperi lungi intre pasii de scadere. De la 8% pe an in octombrie 2009, dobanda-cheie a BNR a coborat la 6,25% in mai 2010 si a ramas inghetata acolo pana in octombrie 2011, banca centrala aratandu-se total indiferenta la recesiunea care inghitea economia. BNR si-a gasit curajul relaxarii de-abia in 2013, cand pentru multe companii era deja prea tarziu, iar portofoliile bancilor erau burdusite cu credite neperformante. Asa se face ca Isarescu poate raporta la finalul celui de-al patrulea mandat o dobanda-cheie de 3,5%, care ascunde faptul ca in cea mai mare parte a ultimilor cinci ani creditul in lei nu putea reprezenta o solutie viabila de finantare. Tabloul finalului de mandat a fost infrumusetat in prima parte a lui 2014 si prin reducerea ratelor de rezerva minima obligatorie care au ajuns la 12% la lei fata de 15% in 2009, respectiv la 18% la valuta fata de 30% acum cinci ani. Un consiliu de administratie al profesorilor Banca Nationala a intrat in tunelul crizei in octombrie 2009 cu o echipa putin schimbata fata de cea care navigase pe valurile exuberantei din perioada 2006-2008, singurii membri noi ai consiliului de administratie fiind viceguvernatorul Bogdan Olteanu, fara niciun rol pe zona de fond a politicii monetare, Nicolae Danila, simplu membru si singurul care venea cu o experienta valoroasa din sectorul bancilor comerciale, si Marin Dinu, profesor de economie, tot membru simplu. Nu au fost mari schimbari in componenta consiliului de administratie al BNR in 2009 si nu sunt nici acum, cand PSD a decis ca problema alegerilor trebuie rezolvata cu anticipatie desi mandatele expira tocmai in octombrie. Mugur Isarescu isi va scoate haina de guvernator pe vremuri de criza si va trece la costumul de crestere economica, secondat deja de 10 ani de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu. Intamplator sau nu, legiuitorii nu au stabilit prin statutul BNR nicio limita pentru numarul de mandate de conducere la banca centrala, contrar practicilor din alte tari, inclusiv de la Banca Centrala Europeana. Polonia nu permite decat un singur mandat de membru in consiliul de politica monetara, deci dupa 25 de ani de la caderea comunismului s-ar crede ca Romania tot nu dispune de suficiente resurse umane bine pregatite, depinzand practic de o mana de profesionisti de neinlocuit. Lui Isarescu si Georgescu li se va alatura mai tanarul Liviu Voinea, inca ministru delegat pentru buget, care ar putea prelua segmentul politicii monetare de la Cristian Popa, nemaidorit in Palatul BNR. Nicolae Danila, unicul reprezentant al bancherilor din piata, pleaca de asemenea, impreuna cu Napoleon Pop, inlocuiti cu Gheorghe Gherghina, recompensat astfel dupa o lunga misiune de construire a bugetelor la Ministerul Finantelor, si cu Daniel Daianu, care si-a incheiat abrupt mandatul de prim-vicepresedinte al ASF suprapus cu o perioada de mari tensiuni si scandaluri, pentru a prelua un job de o suta de ori mai linistit la BNR, dar tot bine remunerat. Va fi un consiliu de administratie format in intregime din reprezentanti ai mediului academic, care nu au avut contact direct cu mediul privat si sunt tentati sa priveasca de undeva de sus problemele practice din economie, riscand sa fie surprinsi de modul de transpunere a modelelor teoretice in viata reala. Nu va fi doar un consiliu format din profesori, ci si unul in a carui structura partidul de guvernamant PSD a avut un cuvant foarte greu. Practic sunt cinci membri care se bucura de sustinerea PSD, din care trei au si atributii in conducerea executiva - Mugur Isarescu, guvernator, Florin Georgescu, prim-viceguvernator, Liviu Voinea, viceguvernator, Gheorghe Gherghina, membru, Daniel Daianu, membru. Liviu Voinea tocmai lepadase haina de tehnocrat in februarie anul acesta, cand s-a inscris in PSD. Premierul Victor Ponta spunea la momentul respectiv ca Voinea fusese considerat si pana atunci ca apartinand PSD. Florin Georgescu, un fost cadru de baza al PSD, nu si-a ascuns filiatia, in 2012 sarind sa le dea o mana de ajutor colegilor prin preluarea pentru o jumatate de an a functiei de ministru de finante in guvernul Ponta, dupa care s-a intors pe locul sau de la BNR, totul, evident, cu acceptul guvernatorului care facuse o miscare similara in 1999-2000, cand s-a detasat la Palatul Victoria in postul de premier, pastrandu-si insa scaunul de guvernator de la BNR. Chiar daca se presupune ca membrii de partid care ajung in conducerea BNR isi lasa carnetul afara, consiliul de administratie va trebui in noul mandat sa ii mobilizeze pe politicieni pentru a adapta integral legislatia specifica la cerintele europene. Banca Centrala Europeana a concluzionat in ultimul raport de convergenta ca legislatia romaneasca nu indeplineste toate cerintele privind independenta bancii centrale, interdictia de finantare monetara si integrarea juridica a bancii centrale in Eurosistem. De pilda, BCE remarca faptul ca legea de aprobare a statutului BNR nu interzice in mod expres eventuale incercari ale guvernului de a influenta membrii structurilor de decizie din banca centrala in situatii care pot avea impact asupra indeplinirii de catre BNR a obligatiilor care ii revin ca membra a sistemului bancilor centrale din Europa.Scandalul electoratei Ultima parte a mandatului actualului consiliu de administratie a fost marcata de un incident neobisnuit in care presedintele Traian Basescu a avertizat public BNR si pe guvernatorul Mugur Isarescu in legatura cu o presupusa implicare in proiectul guvernamental care a primit in media numele de electorata si prin care executivul spune ca incearca usurarea efortului de rambursare a creditelor pentru debitorii cu venituri sub medie. Vreau ca BNR sa paraseasca imediat linia de a fi controlata de un guvern corupt. Imediat trebuie sa o paraseasca. Stiu care este prestigiul BNR, institutiile financiare stiu ca BNR a fost implicata in acest lucru, deci nu fac niciun fel de rau Bancii Nationale, pentru ca raul si l-au facut ei singuri, spunea Basescu pe 11 februarie, dupa ce pe parcursul crizei afisase o colaborare stransa cu BNR si seful acesteia, inclusiv printr-o serie de vizite reciproce pentru consultari. Imediat BNR i-a atribuit electorata ministrului delegat pentru buget Liviu Voinea: Schema in cauza se bazeaza, in esenta ei, pe masuri fiscale, fiind conceputa, initiata si dezvoltata de ministrul delegat pentru buget, domnul Liviu Voinea, pentru ca acesta sa se dezica repede de proiect pasandu-l colegei Ioana Petrescu. Oricum, a ramas o situatie inedita de rabufnire a lui Basescu la adresa BNR si una dintre extrem de rarele ocazii in care o voce puternica il ataca pe Mugur Isarescu. Exemple europene de limitare a numarului de mandate in functii de conducere a unei banci centrale Polonia - Consiliul de politica monetara are 9 membri, numiti in cote egale de presedintele republicii, Seim (camera inferioara a Parlamentului) si Senat din randul specialistilor in finante - durata mandatului este de sase ani - niciun membru al consiliului nu poate avea mai mult de un mandat - inainte de preluarea responsabilitatilor, membrii consiliului depun un juramant prin care se angajeaza sa actioneze cu impartialitate, in concordanta cu obiectivele bancii centrale Cehia - Consiliul bancii centrale este format din 7 membri guvernatorul, doi viceguvernatori si patru membri simpli numiti si eliberati din functie de presedintele republicii - durata mandatului este de sase ani - niciun membru nu poate avea mai mult de doua mandate - membrii consiliului trebuie sa aiba o experienta profesionala recunoscuta in probleme monetare sau in domeniul pietelor financiare Banca Centrala Europeana - comitetul executiv este format din presedinte, vicepresedinte si alti patru membri - mandatul acestora are o durata de 8 ani si nu poate fi reinnoit Romania - consiliul de administratie al Bancii Nationale este alcatuit din 9 membri numiti de Parlament, cu nominalizarea conducerii executive, pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea reinnoirii mandatului.