Liber la miscarea expunerilor: bancile straine au scapat de obligatia de a tine banii pe piata locala - 18 martie 2011

De la TradeVille.ro wiki
Versiunea din 11 mai 2023 23:45, autor: Admin (discuție | contribuții) (csv2wiki)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)

Pe principiul "niciun grup strain mare n-o sa-si ia banca in spinare sa plece cu ea din Romania", cele 9 banci straine parte a "acordului de la Viena" din martie 2009 au cazut la intelegere cu FMI, Comisia Europeana, BNR si Ministerul Finantelor ca nu mai este nevoie sa fie legate de un acord formal privind pozitia lor fata de piata locala, fiind suficient un angajament declarativ. Partile au "aniversat" miercuri la Bruxelles implinirea a doi ani de la stabilirea asa-numitului gentlemen's agreement prin care a fost blocata o eventuala iesire masiva de capitaluri din Romania si a fost acoperita o mare parte din nevoia de finantare a deficitului bugetar. Cu mici exceptii, cele noua grupuri au mentinut expunerile, unele chiar si le-au majorat, castigand cota de piata, si au adus capital sau au pastrat profiturile locale pentru consolidarea solvabilitatii filialelor locale. Odata ce acordul stand-by cu FMI expira si va fi incheiat un alt acord de nivel superior - preventiv - participantii la discutiile de la Bruxelles au cazut de acord ca situatia financiara a Romaniei nu mai reclama mentinerea unei intelegeri cu bancile sub forma unor parametri definiti. Oricum, vechea intelegere se baza pe un set de scrisori bilaterale semnate de fiecare dintre cele 9 banci implicate - Erste, Société Générale, Raiffeisen, UniCredit, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Alpha, Volksbank si Piraeus - cu BNR, fara ca documentele sa aiba valoarea unui contract in termeni legali. Oficial, potrivit BNR, "bancile si-au exprimat in unanimitate interesul de a mentine la un nivel adecvat sau de a-si majora expunerea fata de Romania". Cat priveste capitalurile, "bancile vor continua sa asigure un nivel al solvabilitatii cu mult peste 10%". La capitolul expuneri, partile au convenit din vara trecuta ca grupurile straine sa poata reduce expunerile locale pana la 95% din nivelul inregistrat in martie 2009, mai ales in contextul in care cererea de credite a ramas foarte scazuta, iar volumul achizitiilor de titluri de stat ajunsese foarte mare in absenta alternativelor de plasament. Discutiile au fost mai dificile in privinta solvabilitatii minime pentru ca BNR a insistat pe mentinerea pragului minim de 10% - pe care il pretinde de altfel tuturor bancilor de pe piata, in timp ce bancherii straini au tot sustinut cu diferite ocazii, inclusiv la conferinte internationale, ca astfel de restrictii impuse de fiecare autoritate de supraveghere din regiune le rapeste libertatea de decizie in optimizarea alocarii capitalurilor intre filiale, in functie de prioritatile strategice. Supraveghetorii au ramas insa fermi pe pozitie, incercand sa protejeze interesele pietelor locale. Totusi, surse bancare sustin ca in aprilie expira angajamentul formal al bancilor straine de a mentine o solvabilitate minima de 10% la subsidiarele din regiune, iar in cadrul discutiilor de la Bruxelles s-a convenit ca mai departe sa se mearga pe abordari bilaterale intre fiecare banca mare si BNR, nivelul solvabilitatii minime necesare urmand sa fie analizat de la caz la caz. In concluzie, din acordul initial de la Viena ramane declaratia de principiu a bancilor privind mentinerea expunerilor, insa ar putea aparea diferente in functie de strategia fiecarui grup in parte privind piata locala. De pilda, in cazul Volksbank International continua discutiile privind vanzarea bancilor din regiune, inclusiv a celei din Romania, astfel ca deocamdata este mai greu de asumat obligatii pe termen mai lung. In rest, majoritatea bancilor din grupul celor 9 au strategii de intarire a pozitiilor pe piata locala in urmatorii ani, astfel incat vor continua sa faca investitii si sa suplimenteze capitalurile in mod natural, fara constrangeri formale. Problema ramane in ipoteza unor "cutremure" pe piata financiara europeana, care ar putea forta grupurile - toate din zona euro - sa isi mobilizeze capitalurile disponibile catre bancile-mama, ceea ce ar putea pune in dificultate subsidiarele locale. Pe de alta parte, acordul de la Viena a jucat un rol foarte important in asigurarea surselor de finantare a deficitului bugetar, cele mai mari banci dintre cele 9 facand achizitii masive de titluri de stat (in lei si in euro), in conditiile in care aceasta era si principala varianta de mentinere a expunerilor ca urmare a prabusirii cererii de credite. Cum cererea nu da semne de revenire, probabil ca plasamentele in titluri vor continua, insa nu este exclus sa apara presiuni de crestere a preturilor.