Francul, calaul elvetian - 04 august 2011

Contextul valutar al momentului, care a favorizat o intarire a francului elvetian in raport cu alte monede importante a avut impact devastator pentru romanii care au contractat credite in respectiva valuta "exotica". Ratele sunt in prezent aproximativ duble fata de nivelurile din 2007, cand am consemnat varful bulei creditarii. Potrivit unei simulari realizate de portalul de informatii financiare pentru consumatori conso.ro la solicitarea Curierului National, la imprumuturile ipotecare cu scadenta pe 25 de ani contractate in echivalent de 100.000 de euro acum ratele urca aproape de 5.000 de lei sau chiar depasesc acest reper foarte ridicat comparativ cu veniturile medii din Romania.Consultantul financiar Niels Schnecker ne-a declarat ca debitorii ar fi trebuit inca de acum cativa ani sa renunte la aceste contracte in franci elvetieni refinantandu-le in lei sau euro. "Daca nici acum nu au scapat de aceste credite inseamna ca sunt masochisti si platesc precum fraierii", a spus Schnecker care considera mici sansele pentru o revenire semnificativa a cursului euro/franc ce sa usureze plata datoriilor de catre debitori. Disperare! Aceasta este starea care ii domina pe romanii care au contractat credite in franci elvetieni, apreciaza psihologul Hanibal Dumitrascu. Disperarea este insotita de anxietate, ambele dublate de un sentiment de neputinta in a mai rezolva ceva. "Pur si simplu acestia ar trebui sa abandoneze casa. A fost o afacere cat se poate de paguboasa, asa incat nu mai au ce face decat sa dea bancii casa si sa plece in lume", a spus Dumitrascu. El crede ca un astfel de comportament ar putea fi incurajat in masura in care oamenii se simt inselati de banci.Cei mai multi dintre debitorii care in 2007 au preferat francul elvetian ca moneda in care sa se imprumute au fost atrasi de dobanda redusa in raport cu euro sau cu leul. Ratele de atunci s-au dovedit a fi efemer atractive, iar intarirea francului, ca moneda de refugiu, pe timp de criza, a lovit direct in sanatatea financiara a romanilor indatorati. Cursul de schimb franc/leu a cunoscut o unica directie in perioada scursa de la varful bulei creditarii. Astfel, daca in cea mai mare parte a anului 2007, perechea valutara respectiva s-a tranzactionat pe palierele de cotare de 1,9-2,0 lei pentru un franc, de atunci moneda nationala a slabit constant, atingand la inceputul acestei saptamani un minim fata de valuta elvetiana, de 3,82 lei pentru un franc.Potrivit unor simulari efectuate de portalul de informatii financiare Conso.ro, facute la solicitarea Curierului National, ratele s-au dublat din 2007 in prezent, intarirea monedei elvetiene in raport cu leul fiind dublata de riscul de dobanda. Multe dintre bancile comerciale romanesti au majorat dobanzile la credite in acest rastimp, ceea ce a condus la o crestere si mai mare a ratelor. Astfel, la un credit ipotecar pe 25 de ani, in valoare de 165.000 de franci elvetieni, echivalent cu 100.000 de euro, suma uzuala in varful bulei imobiliare, rata se ridica la 1.166 franci, conform simularii Conso. La acea data, suma in moneda nationala se cifra la 2.215 lei. Intarirea francului in timpul crizei a dus rata in iulie 2009 intre 3.200 lei in scenariul conservator, care nu ia in calcul majorare de dobanda, si 3.500 de lei pentru includerea unui punct de baza in calculul dobanzii. Precipitarea fugii capitalului in moneda elvetiana din acest an duce insa rata la un astfel de credit, undeva intre 4.400 de lei si 5.200 de lei, foarte departe de veniturile medii urbane."Este sufocant!", spune psihologul Hanibal Dumitrascu, conferentiar universitar la Facultatea de Sociologie a Universitatii Bucuresti care considera ca situatia in care se afla debitorii este fara iesire, iar default-ul reprezinta deznodamantul logic. Un astfel de comportament al clientilor bancii ar putea fi incurajat de faptul ca acestia se simt inselati de institutiile de credit. Acestea au recurs la "practici manipulatorii de marketing" pentru a prezenta un produs foarte scump (creditul in franci elvetieni) ca fiind unul ieftin. Lipsa de cultura financiara a majoritatii romanilor a favorizat contractarea acestor imprumuturi, bancile profitand de ignoranta clientilor lor. "Discursul practicat de banci a fost mai apropiat de inselaciune, de minciuna", mai spune Dumitrascu, care considera ca bancile stiau perfect riscurile la care ii expun pe proprii lor clienti. Acestora li s-au prezentat doar jumatati de adevar. In mod normal, in Occident debitorii au acces la consultanti financiari, insa in Romania aceasta institutie este cvasiinexistenta si cei mai multi consumatori nu au avut acces la un astfel de serviciu. Istoria ne arata ca "aruncarea mingii la joasa inaltime" pentru ca oamenii sa se adanceasca apoi in datorii a fost o practica foarte veche a bancherilor si aceasta a fost reluata, din pacate, si la noi, a mai zis Dumitrascu.Chiar si la creditele de consum, ratele au avut o evolutie exploziva. Astfel, conform simularilor Conso, daca suma rambursabila lunar pentru un imprumut de nevoi personale de 16.500 franci elvetieni era de 397 lei in 2007, aceasta a urcat la aproximativ 600 de lei in 2009, iar acum depaseste 800 lei. Pentru cei care mai au ani in fata pentru a plati, o ameliorare a perspectivei este putin probabila, considera Niels Schnecker. El isi argumenteaza pozitia prin persistenta problemelor datoriilor suverane ale zonei euro care nu isi vor gasi rezolvare in actuala decada. Consultantul financiar nu exclude o miscare corectiva a francului elvetian in raport cu euro, insa spune ca aceasta va fi marginala pentru ca debitorii romani sa simta o ameliorare semnificativa a poverii creditului. Din acest punct de vedere ar putea sa nu fie tarziu ca romanii sa isi refinanteze aceste imprumuturi fie in lei, fie in euro pentru a-si opri pierderile. Bancile ar putea fi cooperante in astfel de renegocieri, avand in vedere ca acestea isi dau seama ca in mod normal debitorii in franci merg catre default. Creditorii ar putea ignora in aceste circumstante devalorizarea colateralului, respectiv a imobilelor pentru care s-au contractat imprumuturile.Daca debitorii accepta actualele pierderi si refinanteaza creditele in euro, ar opri eventuale noi pierderi, spune Schnecker. Riscul, prin comparatie, este mai mic intrucat, avand in vedere problemele zonei euro, este putin probabil ca perechea valutara euro/leu sa mearga catre nivelul de 5 sau sase lei pentru un euro si mult mai verosimil sa se intoarca spre 3,5 lei pentru un euro, facand astfel mai suportabila achitarea datoriilor in euro. Schnecker a invocat trei scenarii, toate favorabile debitorilor in moneda europeana. In primul dintre acestea - cel mai probabil - Romania nu va intra in mecanismul zonei euro, iar flexibilitatea politicii monetare va permite BNR sa tina un curs avantajos pentru debitori. In cel de-al doilea, vom intra in zona euro si conversia se va face automat. In cel de-al treilea, euro va disparea si atunci iarasi creditele vor reveni in moneda nationala.Schencker exclude solutia "default-ului strategic", intrucat legislatia romaneasca permite institutiilor de credit ca si dupa dobandirea colateralului sa recupereze restul sumei prin popriri pe salarii si pensii sau prin executarea altor bunuri aflate in proprietatea debitorilor.Autoritatile locale din Ungaria au cerut premierului Viktor Orban sa intervina pentru incurajarea bancilor sa accepte un moratoriu de un an pentru plata principalului unor credite in franci elvetieni in valoare totala de 600 miliarde forinti (2,2 miliarde euro), transmite Reuters, citata de Mediafax. Asemenea unei bune parti a populatiei, autoritatile locale din Ungaria s-au imprumutat in franci pentru a profita de dobanzile scazute si se confrunta acum cu consecintele aprecierii puternice a monedei elvetiene, care a atins maxime record de mai multe ori in acest an. Cursul de schimb forint/franc a crescut de la 160-170 unitati in perioada 2006-2008 la peste 180 unitati la sfarsitul anului 2009, 222 unitati la finele anului trecut, respectiv la 236,17 unitati la sfarsitul lunii iulie, potrivit datelor bancii centrale ungare.Intarirea francului da batai de cap si Bancii Nationale a Elvetiei, care numai saptamana trecuta a inregistrat o pierdere de 9,9 miliarde franci in incercarea de a opri aprecierea monedei. Autoritatea de politica monetara si-a redus ieri intervalul dobanzii cheie "cat mai aproape de zero", in conditiile in care aceasta deja se afla in intervalul de 0-0,25%. Stirea preluata de Bloomberg a avut un impact initial francul slabind in raport cu dolarul american de la minimul istoric din zona de 0,76 franci pentru un dolar catre nivelul de 0,778 franci pentru un dolar. Aici piata a recunoscut o confluenta de rezistente multiple (minimul de acum doua zile, linie de trend, retragerea Fibonacci de 38,2% a ultimului picaj si media mobila exponentiala de 55 de perioade a graficului orar). De la acest nivel cotatia a cunoscut o respingere violenta, reintorcandu-se catre zona minimelor, ceea ce ar putea fi un semnal ca investitorii ignora avertismentul bancii centrale din Elvetia.Aproape jumatate dintre persoanele care s-au imprumutat la banci nu a facut in prealabil nicio comparatie intre oferte inainte de a lua creditul, iar 41% dintre cei care au apelat la un produs financiar nu au citit in intregime contractele incheiate, potrivit unui studiu privind nivelul de educatie financiara al romanilor, comandat de Asociatia Romana a Bancilor si realizat de compania GFK Romania.