Europa reinvie, dar Romania tot se intreaba cum sa tina banii bancilor straine in tara - 28 octombrie 2011

Noua din zece banci straine care controleaza jucatori locali de top 10 au nevoie de miliarde de euro pentru recapitalizare. Romania s-a ales din discutiile de 10 ore purtate miercuri-noapte de liderii zonei euro cu o fraza alambicata pe care sa o ia ca garantie ca bancile straine nu vor repatria fonduri sub presiunea necesitatilor de a-si consolida propriile capitaluri macinate de criza. Summitul UE a fost considerat un succes cel putin in prima faza, pentru ca a livrat pietelor financiare o intarire a Fondului European de Stabilitate pana la 1.000 mld. euro si a obtinut acceptul investitorilor privati pentru reducerea datoriei Greciei cu 100 mld. euro. Pentru Romania insa intrebarea-cheie este ce se va intampla cu finantarile locale acordate de subsidiarele bancilor care au in portofoliul lor obligatiuni elene. Aceste obligatiuni sunt evaluate acum cu 50% mai putin. Supravegherea fluxurilor de capital cade in sarcina bancilor centrale si a Autoritatii Bancare Europene, care ar trebui sa le dea peste mana bancherilor care retrag bani de pe piete din afara zonei euro. "Autoritatile de supraveghere nationale, sub auspiciile ABE (Autoritatea Bancara Europeana), trebuie sa se asigure ca planurile bancilor de consolidare a capitalului nu conduc la un efect de levier invers excesiv, inclusiv mentinerea fluxului de credit catre economia reala si tinand seama de nivelurile actuale de expunere a grupului, inclusiv a filialelor grupului in toate statele membre, fiind constiente de necesitatea evitarii presiunii nejustificate asupra acordarii creditelor in tarile-gazda sau asupra pietelor datoriilor suverane", a decis Consiliul European. Aceasta formula este insa departe de angajamentul expres de mentinere a expunerilor asumat de noua banci straine cu prezenta importanta pe piata prin acordul de la Viena din 2009. Conform calculelor preliminare, Erste Bank are nevoie de aproape 60 mil. euro la capital, dar mai intai trebuie sa aduca 100 mil. euro la BCR. Grupul Raiffeisen, care are o pozitie sistemica in Romania, ar trebui sa-si consolideze capitalul cu 1,9 mld. euro, iar Volksbank cu 1 mld. euro, desi si-a vandut operatiunile din regiune, mai putin pe cele locale. Société Générale, care detine BRD, trebuie sa-si majoreze capitalul cu 3,3 mld. euro, iar UniCredit, care controleaza UniCredit Tiriac Bank, are nevoie de suma colosala de aproape 7,4 mld. euro pentru intarirea capitalului, care ar putea fi ajustata dupa rezultatele pe T3. Dintre bancile straine care au jucatori locali de top 10, numai ING a anuntat ca se incadreaza deja in noile cerinte de capital si nu are nevoie de noi fonduri. Majoritatea bancilor care trebuie sa-si majoreze capitalul tin sa precizeze ca nu vor recurge la ajutorul statelor in conditiile in care unele au de rambursat ajutoare mai vechi. Cat priveste bancile grecesti de top 10 Alpha si Eurobank, se stie ca intreg sistemul bancar elen are nevoie de 30 mld. euro, iar premierul Greciei a anuntat ca probabil vor avea loc nationalizari. Presedintele Traian Basescu a declarat ca BNR va supraveghea miscarile bancilor locale, iar daca va sesiza iesiri de capital, "va lua masuri", fara a preciza despre ce fel de masuri ar putea fi vorba. In 2009 si 2010 bancile au fost convinse sa-si mentina expunerile pe baza unui mecanism de eliberare a rezervelor minime obligatorii si plasarea sumelor rezultate in titluri de stat. Ramane de vazut ce aranjament ar putea fi discutat de aceasta data astfel incat sa nu se materializeze riscurile de reducere a finantarilor pentru piata locala. Cert este ca rare au fost momentele din ultimii ani in care asteptarile fata de deciziile liderilor europeni sa fi fost mai mari. Intalnirile succesive ale liderilor politici din ultimele luni nu au reusit sa aduca asteptata calmare a pietelor. Cu fiecare masura anuntata pentru calmarea turbulentelor din zona euro, bursele au reactionat pozitiv, dar pentru scurta vreme. Masurile anuntate de liderii zonei euro, tarziu, in noaptea de miercuri spre joi au fost insa bine primite din Asia pana in America. Pentru cata vreme? Sunt ele lovitura decisiva data crizei datoriilor suverane? Ce stim la acest moment este ca Grecia a fost salvata de la faliment prin stergerea unei importante parti a uriasei sale datorii de 350 mld. euro, este vorba despre 100 mld. euro. Bancile cu expunere pe Grecia vor fi ajutate sa-si echilibreze balanta in urma acestor pierderi. Recapitalizarea bancilor a fost unul dintre subiectele cele mai usoare ale summitului intrucat decizia fusese convenita inainte. Eficientizarea fondului de salvare european a fost una dintre cele mai spinoase probleme. Dar din acordul convenit in noaptea de miercuri spre joi lipsesc detaliile. Ceea ce s-a castigat este, cu siguranta, timp. Timp in care va trebui explicat clar cum planul de recapitalizare a bancilor europene cu 106 mld. euro convenit de liderii UE care include si o clauza de mentinere a expunerii institutiilor financiare pe toate subsidiarele din statele membre, inclusiv Romania, va avea si forta constrangatoare.