Finantele joaca tare cu bancherii: le mai tin banii doar daca accepta scadente mai lungi - 05 iulie 2011
Ministerul Finantelor este, paradoxal, intr-o pozitie de forta in fata bancherilor pentru ca la sfarsitul lui iulie acestia din urma au interesul sa nu ramana in brate cu cele 2,4 miliarde de euro, cat are statul sa le ramburseze, ci sa gaseasca o cale de a "rostogoli" datoriile. Dupa ce a imprumutat in ultimele doua luni 2,4 miliarde de euro de pe pietele interna si internationala, Trezoreria a anuntat bancherii ca nu are nevoie sa rostogoleasca emisiunea de obligatiuni in euro si facilitatea "club loan" (fiecare in valoare de putin peste 1,2 mld. euro) care vor ajunge la maturitate in ultima saptamana a lunii. Sumele fusesera imprumutate de la bancile locale in 2009 si 2010 pentru a finanta deficitul bugetar.De partea cealalta, bancherii contempleaza perspectiva de a ramane pe cap cu o suma imensa pe care nu au cum sa o plaseze, pentru ca cererea de credite din sectorul privat este foarte slaba, iar pe piata interbancara randamentele sunt departe de dobanda de circa 5% pe an, cat ofera statul. "Consider ca ar fi in interesul tuturor sa se gaseasca o solutie de refinantare, care sa corespunda nevoilor ambelor parti. Nu vad o ruptura spectaculoasa, nu ar beneficia nimeni din ea. Modificari majore in bilantul agregat al bancilor nu exista - nu avem o rata accelerata de a crestere a creditelor ca sa fie nevoie de lichiditati. Si nici bugetului public nu i-ar face bine asemenea iesiri de fonduri", spune Dorin Badea, trezorierul UniCredit. Statul ar putea sa preseze acum pentru a obtine scadente mai lungi ale imprumuturilor. Facilitatea "club loan" a avut o maturitate de doi ani, iar obligatiunile de doar un an. "Club loan-ul va fi probabil rambursat. In cazul obligatiunilor, am putea sa vedem macar o rostogolire partiala daca bancile vor accepta scadente mai lungi, de trei-cinci ani. Discutiile se poarta bilateral. Bancile au interesul sa ramana cu expunerea pe Ministerul Finantelor, pentru ca este un instrument cu venit bun intr-o perioada in care cererea de credite nu s-a redresat", comenteaza trezorierul unei alte banci. De asemenea, bancherii ar prefera ca rostogolirea sa se faca printr-o emisiune de obligatiuni si nu un aranjament club loan, intrucat titlurile de stat sunt mai usor de tranzactionat. Statul a imprumutat luna trecuta 1,5 miliarde de euro de pe pietele internationale, prin vanzarea de note cu o maturitate de cinci ani. Randamentul mediu platit a fost de 5,29% pe an. In 2009, 2010 si chiar si anul acesta BNR a redus gradual rezervele minime obligatorii la valuta, eliberand bancilor sume pe care acestea le-au canalizat ulterior in titluri de stat, ajutand astfel la finantarea deficitului bugetar. Aranjamentul a fost negociat initial in cadrul "initiativei de la Viena", in care noua grupuri financiare straine cu o prezenta importanta pe plan local s-au angajat sa nu retraga fonduri din Romania si sa sustina subsidiarele locale. Contracul a expirat in aceasta primavara, odata cu incheierea primului acord de imprumut incheiat cu FMI si Comisia Europeana. Desi Romania a negociat un al doilea acord de imprumut cu creditorii internationali, angajamentul bancilor nu a fost reinnoit, ramanand doar sub forma de "gentlemen's agreement". Daca in anii trecuti Trezoreria si BNR organizau reuniuni speciale cu bancherii pentru a discuta solutiile de finantare a deficitului bugetar, de data aceasta tratativele se duc la nivel bilateral. Contactul cu bancile este insa acum "permanent", iar rostogolirea datoriilor a fost una dintre temele abordate in ultima perioada.