Facebook vine pe Bursa - 03 februarie 2012

De la TradeVille.ro wiki
Versiunea din 7 noiembrie 2024 18:26, autor: 127.0.0.1 (discuție) (The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)

Facebook a depus, la New York, prospectul preliminar pentru listarea companiei la Bursa, operatiune prin care tinteste o finantare de 5 mld. dolari si ar putea atrage, potrivit estimarilor analistilor, pana la 10 mld. de dolari, aceasta urmand sa fie cea mai mare oferta publica din istoria companiilor de IT. Mark Zuckerberg, care a lansat Facebook din campusul Universitatii Harvard inainte de a renunta la facultate pentru a-si dezvolta proiectul, va controla de facto 56,9% din drepturile de vot in actionariatul companiei, a carei valoare de piata dupa listare este estimata la pana la 100 mld. de dolari, transmite Reuters.Cu 845 milioane de utilizatori activi si plasata printre liderii publicitatii online, Facebook este una dintre cele mai asteptate oferte publice initiale din industria internetului in ultimii ani, entuziasmul propagat de eveniment printre investitori rivalizand atmosfera din perioada freneziei "dotcom" de la inceputul anilor 2000. Valoarea estimata de 100 mld. de dolari depaseste capitalizarea unor nume consacrate din industria IT, precum gigantul Hewlett Packard, si subliniaza cresterea exploziva a fenomenului retelelor sociale ca forma de comunicare, divertisment si advertising.Dupa listare, Zuckerberg (27 de ani) va controla in nume propriu 28% din actiunile Facebook, participatie care, la valoarea de piata maxima estimata de analisti, l-ar plasa pe locul al patrulea in randul celor mai bogati americani, cu o avere de cel putin 28 mld. de dolari, transmite Reuters. Din start, participatia fondatorului Facebook scuteste compania, conform legislatiei SUA, de numirea unei majoritati independente in Consiliul de Administratie si de formarea unor comitete si comisii responsabile de supravegherea salariilor si a altor chestiuni interne.Zuckerberg va controla toate chestiunile transmise actionarilor spre vot, precum si managementul si strategia companiei in general, se arata in prospectul depus de Facebook la bursa de la New York. In plus, Zuckerberg a incheiat acorduri cu mai multi investitori Facebook prin care a preluat drepturile de vot aferente actiunilor acestora in aproape toate, sau in majoritatea deciziilor. Astfel, fondatorul companiei ajunge la un vot de 56,9% in actionariat. Cofondatorii Google, Sergey Brin si Larry Page, au pastrat controlul companiei dupa listare prin intelegeri similare.Principalii intermediari ai operatiunii sunt Morgan Stanley, Goldman Sachs si JPMorgan, alaturi de Bank of America Merrill Lynch, Barclays Capital si Allen & Co., iar debutul actiunilor companiei la bursa ar putea avea loc la jumatatea acestui an, potrivit estimarilor Reuters in baza calendarului obisnuit al ofertelor publice initiale. In prospect se arata ca Facebook a inregistrat anul trecut venituri de 3,71 mld. de dolari si un profit net de un miliard de dolari, in urcare cu 65% fata de nivelul de 606 mil. dolari din 2010. 85% dintre acestea 2011 au provenit din advertising. Dezvoltatorul de jocuri pentru retele de socializare Zynga, care a creat popularul Farmville, a generat anul trecut 12% din veniturile Facebook."De multe ori vorbim despre inventii ca presa de tipar sau televizorul. Astazi, societatea noastra a ajuns la un nou moment de cotitura. Trebuie sa construim tehnologie si infrastructura la o scara fara precedent", a declarat Zuckerberg intr-o scrisoare catre investitori, care insoteste prospectul de IPO.Popularitatea tot mai mare a Facebook exercita presiuni severe asupra unor nume consacrate ale internetului, precum Google sau Yahoo. In 2011, reteaua de socializare a devenit principalul furnizor de display ad-uri online in SUA dupa venituri, depasind Yahoo, potrivit companiei de cercetare eMarketer. O oferta publica initiala de 10 mld. dolari ar fi a patra din istoria bursei de la New York, dupa cele ale Visa, General Motors si AT&T Wireless. Oferta publica initiala a Facebook va fi de departe cea mai mare derulata vreodata in industria IT, chiar si la tinta minima de finantare de 5 mld. dolari. Google a atras in 2004 putin sub 2 mld. dolari. Groupon a atras anul trecut 700 mil. dolari, iar Zynga a obtinut un miliard de dolari la listare.Zvonurile din piata si interesul investitorilor privind listarea Facebook au creat in ultimii ani o atmosfera de entuziasm neobisnuit pentru vremuri de criza, iar speculatiile privind valoarea de 100 mld. dolari a companiei i-au impins pe unii analisti sa denunte un nou balon "dotcom" si sa indemne la prudenta. Facebook prezinta de altfel in prospect o lista de riscuri, incercand parca sa tempereze entuziasmul investitorilor.Compania avertizeaza ca rata de crestere a numarului de utilizatori urmeaza sa scada dupa ce piata va ajunge la saturatie, iar rata de penetrare a serviciilor companiei va atinge valori ridicate. Daca platforma de socializare online nu va reusi sa pastreze atentia si interesul utilizatorilor, si veniturile din publicitate ar putea trece pe un trend descendent, avertizeaza Facebook.Cea mai mare retea de socializare se teme de asemenea de restrictionarea accesului la serviciile sale de catre unele guverne straine, cum s-a intamplat deja in China, Iran, Coreea de Nord si Siria. Facebook avertizeaza ca acelasi lucru s-ar putea intampla si in alte tari.Facebook trage un semnal de alarma si in privinta reglementarii, serviciile companiei fiind afectate direct de legiferarea unor chestiuni complexe precum pirateria, drepturile de proprietate intelectuala sau protectia datelor.Ponderea mare a veniturilor generate de jocurile Zynga in afacerile Facebook este de asemenea o vulnerabilitate. Daca dezvoltatorul de jocuri pierde din popularitate sau incepe sa lanseze produse pentru platforme concurente, reteaua de socializare ar putea avea de pierdut.Facebook se simte amenintata si de popularitatea tot mai ridicata a smartphone-urilor si tabletelor, domeniu dominat, cel putin pe parte de software, de oligopolul Google-Apple. Compania se teme ca cele doua companii, rivali ai Facebook in zona publicitatii online, ar putea modifica sistemele de operare Android si iOS astfel incat sa degradeze functionalitatea retelei de socializare sau sa promoveze produse concurente.Compania noteaza printre riscuri si concentrarea puterii sub Mark Zuckerberg, care controleaza inainte de listare 57% din actiunile Facebook, iar drepturile sale de vot nu vor scadea semnificativ dupa oferta publica initiala. Succesul Facebook se datoreaza in mare masura lui Zuckerberg, insa concentrarea puterii in mainile unui singur om ar putea fi motiv de ingrijorare pentru unii investitori.La capitolul riscuri intra si drepturile de proprietate intelectuala. Compania anticipeaza ca va fi implicata in procese "scumpe si costisitoare" in acest domeniu, cu terti care se vor judeca agresiv cu compania pentru a obtine castiguri financiare.Facebook nu poate valora 75 de mld. dolari, cu atat mai putin 100 de mld. dolari, intrucat diferenta dintre capitalizare si veniturile anuale ar fi puternic disproportionata fata de alte mari companii din IT, precum Google sau Apple, potrivit Forbes. La o evaluare de 75-100 de mld. dolari, actiunile Facebook ar putea fi cele mai bune candidate din acest an pentru speculatii financiare prin vanzare in lipsa, scrie revista americana.Facebook a avut venituri de 3,7 mld. dolari, iar o capitalizare de 75 de mld. dolari ar insemna ca actiunile se tranzactioneaza la de 20 de ori veniturile. Companiile IT care inregistreaza crestere puternica se tranzactioneaza la cotatii care dau, in medie, o capitalizare de 6,8 ori mai mare decat veniturile.Pentru a valora 75 de mld. dolari, Facebook ar trebui sa fie evaluata la de trei ori mai mult fata de alte companii IT cu dezvoltare puternica. Imposibil, scrie Forbes, intrucat este vorba de Apple, Google sau Amazon. Daca ar fi evaluata ca un multiplu al veniturilor, la fel ca in cazul altor giganti IT, Facebook ar avea o capitalizare de circa 26 mld. dolari si nu de 75 de mld. dolari.