Europa arde in focul crizei - 26 iulie 2012

Agentia de rating Moody's a diminuat marti - de la "stabil" la "negativ" - perspectivele economiei germane, Olandei si Luxemburgului, trei tari notate inca cu "AAA". Motivul: "incertitudinea crescanda" privind iesirea din criza datoriilor in zona euro. Si mai grav este anuntul potrivit caruia, la sfarsitul celui de-al treilea trimestru, Moody's va reexamina nota maxima ("AAA") acordata Frantei si Austriei, tari ale caror perspective fusesera deja plasate la "negativ" inca din luna februarie a.c. Or, se stie ca plasarea la "perspectiva negativa" inseamna ca nu este exclusa o diminuare a notei suverane in cazul degradarii situatiei economice. Analistii de la "L'Expansion" reamintesc faptul ca o diminuare similara a primei economii europene fusese operata, in urma cu 6 luni, si de Standard&Poor's. Intr-o astfel de situatie, avertizeaza analistii citati, exista riscul pierderii de catre Germania a notei maxime intr-un termen de la 3 pana la 18 luni. Intr-un comunicat - citat de publicatia saptamanala franceza "Challenge's" - agentia de rating Moody's preciza expres ca decizia referitoare la Germania, Olanda si Luxemburg este justificata prin "probabilitatea din ce in ce mai evidenta a unei iesiri a Greciei din zona euro", precum si prin impactul unui astfel de eveniment asupra statelor membre ale zonei, inclusiv asupra celor cu economiile cele mai solide. Chiar daca un asemenea eveniment va fi evitat, adauga comunicatul Moody's, exista probabilitatea din ce in ce mai evidenta ca acordarea de ajutoare altor state din zona euro, in special Spaniei si Italiei, va fi reluata, povara respectiva urmand, insa, sa fie suportata de tarile considerate cele mai solvabile din zona euro. Reactia ministrului german de Finante, Schauble - care a tinut sa remarce ca avertismentele agentiei Moody's "nu sunt ceva nou" - a venit imediat, dar nu a convins si nu linisteste pietele."Data fiind politica sa economica si financiara riguroasa, spunea el, Germania isi pastreaza in continuare statutul de "refugiu" si va continua sa joace in maniera responsabila rolul sau de pol de stabilitate in zona euro". Intr-un fel, Schauble are unele argumente de sustinere. Perspectivele de crestere economica in Germania sunt solide: 1 la suta in 2012 si 1,4 la suta in 2013. Deficitul public este aproape inexistent (0,5 la suta din PIB in 2012), iar un buget echilibrat este previzibil pentru 2014. In schimb, datoria publica a Germaniei continua sa creasca, ea ajungand anul acesta la 83,5 la suta din PIB. Ceea ce ingrijoreaza agentia Moody's este faptul ca Germania, in calitatea sa de prima economie a zonei euro, va fi cea mai solicitata sa ajute tarile in dificultate, la ora actuala Spania si Italia. Avertismentul dat de Moody's o afecteaza politic pe Angela MerkelDesigur, decizia anuntata de Moody's nu are sens decat in ipoteza in care BCE nu intervine din nou, prin masuri neconventionale, in special prin cumpararea de titluri ale datoriilor publice - pentru a determina scaderea dobanzilor la credite - in momentul in care eventual are loc o agravare a crizei datoriilor europene. In opinia lui Christian Schulz, economist la banca Berenberg, "este totusi improbabila o crestere a costului imprumuturilor contractate de Germania". Schulz crede ca, chiar daca Germania ar pierde ratingul maxim AAA, consecintele pentru ea, pentru economia sa puternica, competitiva si solvabila, nu vor fi grave in materie de dobanzi la obtinerea de credite. In schimb, avertismentul dat de Moody's o va slabi din punct de vedere politic pe dna Merkel. Cancelara se confrunta in prezent cu o fronda a euroscepticilor din cele doua partide aliate - liberalii din FDP si bavarezii din CSU. Ea, asa cum am vazut recent, este chemata in mod curent la ordine de Curtea Constitutionala pentru a da seama de politica sa europeana. Cotidianul german de centru-dreapta "Frankfurter Allgemeine Zeitung" (FAZ) afirma intr-un editorial ca anuntul agentiei de rating Moody's a venit "la momentul potrivit" pentru a reaminti Germaniei ca trebuie sa-si evalueze fortele inainte de a ajuta si mai mult tarile din sudul Europei. Dar, adauga ziarul citat, daca le lasi sa intre in colpas, cu riscul de a vedea zona euro dezintegrandu-se, costul va fi cu mult mai mare. Potrivit unui studiu realizat de Ministerul german de Finante, in primul an de dupa o eventuala prabusire a zonei euro, economia germana se poate contracta cu pana la 10 la suta. In consecinta, sustin comentatorii FAZ, salvarea tarilor in cadere, oricat de costisitoare ar fi, pare sa fie raul cel mai mic.Spania provoaca in continuare panica pe pietele financiareTotul evolueaza din rau in mai rau, relata de la Madrid corespondentul cotidianului "Le Figaro". N-a trecut o luna de la summitul european de la Bruxelles si zona euro "se aprinde" din nou. Nimic din ce s-a decis atunci - pachetul de crestere de 120 miliarde euro, primul pas spre o uniune bancara, salvarea bancilor spaniole cu 100 miliarde de euro - nu a avut efectul asteptat. Apelul lansat vinerea trecuta de regiunea spaniola Valencia, cea mai indatorata din Spania, "a pus gaz pe foc", lasand sa planeze necesitatea imperioasa a unui plan de salvare globala a Spaniei, cu efect de domino asupra altor "bolnavi" ai zonei euro, in primul rand Italia. Chiar daca si in Grecia se semnaleaza o tensiune ce nelinisteste pietele de capital, mai ales dupa declaratii descurajatoare facute de oficiali de la Berlin in ajunul vizitei la Atena a delegatiei Troicii, Spania este in acest moment cea care suscita cele mai mari ingrijorari.In conditiile in care dobanzile la care poate obtine imprumuturi au depasit deja 7 la suta, Spania nu mai poate evita colapsul financiar decat pana in luna octombrie. Daca pana atunci presiunea pietelor de capital nu se diminueaza, Madridul va fi nevoit sa ceara un nou ajutor european. Un plan global este insa exclus, spun analistii economici europeni, intrucat UE nu dispune de mijloace pentru a salva o economie de dimensiunea celei spaniole. Un astfel de plan (de genul celor lansate pentru Grecia si Portugalia) ar implica, in decurs de trei ani, mai bine de 200 miliarde de euro, pe care Uniunea nu-i poate furniza. Privirile sunt acum indreptate spre BCE, dar Mario Draghi refuza deocamdata ideea achizitionarii directe, pe piete, a datoriilor spaniole. Aceasta ar fi solutia cea mai eficace pe termen scurt, dar cu conditia operarii in Spania a noi reforme structurale vizand cresterea competitivitatii. Demonstratiile de protest din ultimele saptamani arata insa ca gradul de suportabilitate al spaniolilor, in special al tinerilor someri, a ajuns la limita.De ce a ajuns Spania din nou sub presiune? S-a crezut - de fapt fara argumente de sustinere - ca deciziile luate la summitul european din 28-29 iunie de la Bruxelles ofera garantii investitorilor si ca vor calma tensiunile de pe piete. Planul de austeritate de o amploare fara precedent anuntat de premierul Mariano Rajoy a vizat acelasi obiectiv. Cu toate acestea, Spania apare in acest moment mai amenintata ca niciodata. In opinia lui Thibaut Mercier, analist la BNP Paribas, "mediul macroeconomic spaniol continua sa provoace ingrijorare: activitatea economica se reduce si comprima veniturile fiscale, somajul a ajuns la cifra record de 24,6 la suta". Analistul crede ca, in 2013, recesiunea in Spania va fi chiar mai puternica decat anul acesta, ajungand la minus 1,5 la suta. Pe pietele de capital, rata dobanzilor la termene de 10 ani careia trebuie sa-i faca fata Spania ajunsese marti la peste 7,5 la suta si se apropia vertiginos de 8 la suta, nivel care, daca ne amintim, a constrans Portugalia, Irlanda si Grecia sa apeleze la ajutorul UE. In acest moment, in seifurile spaniole nu mai exista decat vreo 30 miliarde de euro, suficiente doar pentru a plati ratele imprumuturilor din iulie, august si probabil ratele din octombrie. "Daca in urmatoarele luni dobanzile nu scad, spune Thibaut Mercier, economia spaniola sare in aer". Mai ales ca, in ultimele zile, in Spania a aparut - in toata gravitatea ei - chestiunea marilor datorii ale regiunilor spaniole, carora statul central nu le poate veni in ajutor.Primul-ministru spaniol preseaza totusi pentru a primi un nou ajutor. El "a repus pe masa" dosarul eurobondurilor, euro-obligatiuni care ar permite mutualizarea, macar partiala, a datoriilor tarilor din zona euro, pentru a determina astfel diminuarea dobanzilor la credite. Numai ca Berlinul respinge in continuare ideea. Nici Parisul nu a reactionat pozitiv la insistentele Madridului de a-i veni din nou in ajutor. Laurent Fabius si-a exprimat doar "speranta ca nu va trebui totusi sa se intervina" in sprijinul Spaniei, dar, la nevoie, el considera utila o interventie a BCE. Ed Miliband, liderul laburistilor britanici, s-a situat pe o pozitie similara celei exprimate de presedintele François Hollande, conform careia "se impune de urgenta ca tarile europene sa lucreze intens si intre summiturile (de la Bruxelles, n.n.) pentru salvarea monedei euro". Este o realitate faptul ca responsabilii europeni - in ciuda celor 19 summituri anticriza ce au decis pana la urma crearea de fonduri de ajutorare a tarilor in dificultate, in ciuda lansarii procesului de creare a unei uniuni bancare - se afla in continuare lipsiti de mijloace in fata unei situatii care se eternizeaza si ameninta sa duca la prabusirea, pe rand, a membrilor cei mai fragili ai zonei euro, cu impact dezastruos asupra intregii comunitati europene. Reactia premierului spaniol Rajoy a fost, marti, extrem de dura: "Ca noi sa ne finantam platind dobanzi de 7 la suta, in timp ce altii se finanteaza cu dobanzi de zero la suta este inacceptabil... Europa suntem si noi. Ori ne salvam cu totii, ori noi nu vom salva Europa".Samaras ii critica pe "cei ce sapa eforturile Greciei""Noi facem tot ce ne sta in putinta pentru ca Grecia sa ramana in picioare", a declarat marti presei premierul conservator Antonis Samaras, acuzandu-i pe "unii responsabili europeni" ca "sapa" eforturile Greciei pentru a ramane in zona euro. "Unii responsabili straini, sublinia Samaras, lanseaza previziunea ca Grecia nu-si va atinge obiectivele si ne sapa eforturile... Sunt iresponsabili, dar nu vor reusi sa ne impiedice", a avertizat premierul elen, subliniind ca guvernul sau lucreaza pentru ca Grecia sa ramana in zona euro. Samaras, spun corespondentii de presa la Atena, a dorit astfel sa dea un raspuns atacurilor venite din Germania, in primul rand din partea vicecancelarului (si ministru al Economiei) german Philip Roesler (FDP), care duminica si-a exprimat indoiala in privinta capacitatii Greciei de a mai ramane in zona euro. Acesta afirmase, in context, ca "scenariul unei iesiri a Greciei din zona euro nu mai sperie de multa vreme". Antonis Samaras a reafirmat angajamentul guvernului sau de "a reduce cheltuielile publice si de a lupta impotriva risipirii banului public", pentru castigarea timpului pierdut in efortul pentru recastigarea credibilitatii tarii si atragerea investitorilor. In aceste zile, reamintea el, la Atena se vor afla din nou reprezentantii "Troicii" (FMI, BCE, UE) pentru a pregati raportul asupra situatiei tarii inainte ca responsabilii zonei euro sa se pronunte asupra continuarii planului de salvare a Greciei. El a avertizat ca recesiunea, in 2012, ar putea fi superioara cifrei de 7 la suta, ceea ce este mai grav decat se prevazuse initial in buget. Somajul, care acum a ajuns la 24 la suta, adauga el, ar putea fi redus pana la 10 la suta, dar numai in decurs de patru ani si daca masurile structurale de reforma discutate cu Troika vor fi aplicate.