Unde puteti deveni actionari de azi: Este varful energeticii, un film SF transpus in realitate. Noi nu ne putem permite niciodata un accident aici - 09 septembrie 2013

Cine trece pe langa Cernavoda in drumul spre mare remarca mai degraba turbinele eoliene care au inconjurat centrala, nu cele cinci reactoare nucleare, din care numai doua functioneaza azi, asigurand 20% din productia de energie electrica din Romania. Daca pe afara betonul gros nu da niciun indiciu, in interiorul celor doua reactoare nucleare este un film SF in derulare. De azi, 10% din actiunile acestui SF au fost scoase la vanzare de statul roman. Inca inainte de a ajunge pe platforma centralei, am fost intampinati, pe masura ce ne apropiam de obiectiv, de panouri pe care se arata clar ca fotografiatul este interzis. Aceeasi interdictie s-a pastrat si pe platforma centralei, dar si in interiorul unitatii. „Veti intra pe teritoriul unui obiectiv nuclear. Accesul se face numai cu un sponsor (insotitor). Este interzisa mancarea, inclusiv guma de mestecat. Aparatele foto, telefoanele in cazul in care au incorporate un aparat foto, ceasurile trebuie lasate aici“, ne-a spus scurt una dintre doamnele care se ocupau de instructajul vizitatorilor in centrala. Masurile de securitate dintr-un aeroport devin subit lipsite de importanta comparativ cu cele aplicate la Cernavoda. Prima data se trece printr-un dispozitiv care arata daca esti sau nu curat din punct de vedere radiologic, adica daca nu esti iradiat in urma unor tratamente medicale, de exemplu. Am trecut cu bine de prima verificare. „Clean (curat)“ a aratat afisajul electronic la iesirea mea din dispozitiv. Apoi am trecut prin niste porti rotative de fier si am ajuns pe platforma propriu-zisa a centralei. Era doar unul dintre primele teste la care aveam sa fim supusi. Cladire rezistenta la cutremure de 8,5 grade si la atacuri cu avioane Pe platforma sunt cladirile administrative si cele cinci reactoare bine invelite in straturi groase de beton. „Avem propriul nostru echipaj de pompieri. Este un flux continuu de oameni care lucreaza in ture de cate 8-12 ore. Circa 700 de oameni lucreaza in fiecare reactor. Anvelopa din beton are o grosime de trei metri. Structura rezista la un cutremur de 8,5 grade, pot sa intre avioane in ea si nu cade. S-a turnat in mod continuu aici pentru a nu exista fisuri“, spune Adrian Lungeanu, inginerul care lucreaza de 20 de ani la Cernavoda si care a fost ghidul nostru pe parcursul vizitei. Unitatile de la Cernavoda, prima fiind pusa in functiune in 1996 si a doua in 2007, reprezinta singurele investitii de amploare in energie facute de statul roman dupa Revolutie, marea sansa a acestui proiect fiind faptul ca o buna parte din lucrari era finalizata inca inainte de 1989. Din punctul de vedere al operarii, centrala de la Cernavoda este printre primele 25 la nivel mondial si niciodata aici nu a fost inregistrat vreun incident. Practic, faptul ca nu-ti este permis sa gresesti niciodata face din ramura nucleara varful de lance al industriei energetice.„Dupa acea usa verde este reactorul. Ce e in interior este un film SF transpus in realitate“ „Noi nu ne putem permite niciodata un accident aici. Este varful energeticii“, spune inginerul. Centrala de la Cernavoda a fost proiectata utilizand tehnologia canadiana CANDU si genereaza energie electrica aproximativ in acelasi mod in care produce electricitate o termocentreala. Numai combustibilul este diferit. In loc de carbune, la Cernavoda se folosete uraniu natural, extras de Compania Nationala a Uraniului. Mai departe acest uraniu este transformat in fascicule de combustibil la Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitesti, sucursala a Nuclearelectrica. In interiorul unei reactor exista o zona activa orizontala formata din 4.560 de fascicule de combustibil, amplasate in 380 de tuburi din aliaj de zirconiu, fiecare astfel de tub avand 12 fascicule de combustibil. In linii mari, prin scindarea atomilor de uraniu se produce caldura, care mai departe transforma apa in abur. Acest abur roteste paletele unei turbine care pune in miscare un generator de electricitate. „Dupa acea usa verde este reactorul. In reactor nu se intra decat la interventii. Ce e in interior este un film SF transpus in realitate“, ne spune inginerul insotitor. Angajatul contaminat Daca in interiorul reactorului presa nu a avut acces, a putut insa intra in camera de comanda, creierul de unde se conduce toata aceasta masinarie energetica. Fiecare din cele doua reactoare functionale are o astfel de camera de comanda.„Exista o camera de comanda principala si una secundara pentru situatii de urgenta. Toate sistemele de securitate din centrala sunt dublate.“ Si aici accesul a fost restrictionat din motive de siguranta. Camera de control se compune din sute de butoane, iar angajatii Nuclearelectrica au dorit sa-si ia toate masurile pentru ca nu cumva din greseala cineva sa activeze vreo comanda. „Cand intram in camera de comanda nu vom trece de o anumita linie. Sunt foarte multe butoane acolo si nu trebuie sa riscam activarea vreunuia.“ Retinusem ca nicaieri nu ai voie cu mancare, dar chiar in fata noastra un angajat urca treptele cu cateva caserole. „In zona camerei de comanda doar doi oameni au voie sa manance, cei care trebuie sa stea mereu la panou. Programul de pregatire pentru un dispecer poate dura si 6 ani. Ca sa ajungi aici, incepi de jos. In total sunt 20 de dispeceri care lucreaza in 6 ture.“ Nu am stat foarte mult nici in camera de comanda, iar la iesirea din cladire am mai avut parte de o verificare, de data aceasta ceva mai deosebita. Fiecare dintre noi a intrat intr-un dispozitiv de metal pentru a vedea daca am fost sau nu contaminati. Obiectele pe care le-am avut noi, pixurile sau agendele, au fost puse si ele in niste cutii sub forma unor seifuri pentru a vedea daca au fost contaminate. La unul dintre insotitori a aparut cu rosu semnalul „contaminat“. Dupa cateva momente de panica, ni s-a explicat ca nu este nimic grav, ca acea alarma de contaminare se activase deoarece casca purtata de respectiva angajata se incarcase cu forta electrostatica. Cum s-a decontaminat? Simplu, a spalat casca cu apa. „De zece ani de cand lucrez aici nu am luat doza unei radiografii“, ne da asigurari Adrian Lungeanu. Un colos secret in ochii lumii Pe toata perioada in care aceasta companie a functionat a fost vazuta si de cei din afara, si de catre angajati ca un terioriu destinat numai oamenilor inalt specializati, din cauza caracterului extrem de sensibil al industriei nucleare. De anul acesta insa la varful Nuclearelectrica a fost adusa Daniela Lulache, fosta sefa a Fondului Proprietatea, un om fara niciun pic de experienta in acest domeniu. In functia de director operational a fost numit Ionel Bucur, actualul director general al CNE Cernavoda, care ocupa aceasta functie din 2007. Mai mult, de azi statul va scoate la vanzare 10% din actiunile Nuclearelectrica, deschizand astfel poarta secretelor nucleare si altor parti, nu doar celor specializate in acest domeniu. Este acesta un risc? Sub presiunea unor actionari minoritari s-ar putea lua decizii care sa aduca atingeri securitatii nucleare de dragul unor dividende mai mari? „Nu este niciun pericol. Nimeni nu se joaca cu securitatea nucleara. Constiinta securitatii nucleare este foarte puternica“, spune Lulache. Noua conducere a Nuclearelectrica prognozeaza cresterea cifrei de afaceri cu circa 38% in cinci ani, de la 1,65 mld. lei in 2012 la 2,29 miliarde de lei in 2017, si cresterea de 3,6 ori a profitului brut, de la 67 mil. lei in 2012, la peste 240 mil. lei in 2017, potrivit indicatorilor de performanta asumati de administratori. Care va fi insa contributia contextului de piata, marcat de liberalizarea preturilor la energie, si cat din acest profit va fi in realitate aportul managementului privat? „Din liberalizare, de acolo vine cresterea absolut semnificativa a profitului. Apoi va fi si un proces de optimizare a societatii“, explica Lulache. Din aceasta listare, in conturile Nuclearelectrica ar putea intra circa 60 de milioane de euro, o suma care putea fi atrasa cu usurinta de de la banci, nu neaparat prin bursa. „Prin listare are loc transformarea unui colos industrial intr-o companie moderna, conectata la pietele de capital. Nuclearelectrica este intr-un moment in care si-a demonstrat valentele, dar acum ne conectam si la fluxurile de capital, nu doar la cele tehnice. Scopul acestei listari nu este generat de nevoia de capital a Nuclearelectrica, ci de dezvoltarea pietei de capital, de implementarea unor standarde specifice pietei de capital in aceasta companie, a guvernantei corporatiste“, a mai spus Lulache. Reactoarele 3 si 4 si mixul de energie Ce se intampla insa cu proiectul reactoarelor 3 si 4, in care compania este implicata, si care in prima faza va genera costuri? Care sunt planurile pe termen lung de dezvoltare ale Nuclearelectrica ce pot fi inlesnite prin listare? Ce se intampla cu reorganizarea sistemului energetic prin cuplarea producatorilor din surse diferite pentru a avea un mix energetic, asa cum au si altii? „Un actionar vrea dividende, profit. Ne dorim ca EnergoNuclear (compania de proiect pentru reactoarele 3 si 4 – n.red.) sa se intample. Suntem promotori ai acestui proiect, dar ne dorim o pozitie minoritara“, a explicat Lulache. Saptamana trecuta, de exemplu, noul management privat de la Transelectrica, transportatorul national de energie, spunea ca estimeaza o scadere a consumului de 4% pe an pana in 2017. Unde mai incap atunci doua reactoare nucleare? „Hai sa nu ne uitam la ce spune Transelectrica, pentru ca nu stiu daca are capacitatea de prognoza pe termen scurt. Isi asuma din nou un rol pasiv, cand de fapt Transelectrica trebuia sa se ocupe de interconectari. Si oportunitatile de dezvoltare pentru alti producatori depind de Transelectrica“, a spus Gabriel Dumitrascu, actualul sef al directiei de privatizare din Departamentul Energie, fostul sef al OPSPI, institutie implicata de altfel in aducerea de manageri privati in companiile din energie. Potrivit acestuia, Nuclearelectrica nu va mai participa financiar la proiectul reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, care a ajuns sa fie evaluat la peste 6 miliarde de euro de la valoarea initiala de 2 miliarde de euro, ci doar cu cladirile si terenul. Dumitrascu a mai spus ca acordul pentru reactoarele 3 si 4, in care mai sunt implicati alaturi de stat ArcelorMittal Galati si Enel (Italia), a fost extins pana la finalul acestui an. In ceea ce priveste alipirea Nuclearelectrica la alte unitati de productie astfel incat sa se formeze acel cos de energie, reprezentantii companiei spun ca acesta este un plan putin probabil, mai ales dupa listare.