Discretie maxima: Ghetea tine secrete propunerile bancherilor la proiectul BNR de inasprire a creditarii - 20 septembrie 2011

Astazi expira termenul pana la care Banca Nationala accepta comentarii si propuneri asupra proiectului de regulament prin care acordarea de credite in valuta persoanelor fizice urmeaza sa fie restrictionata drastic, insa Asociatia Romana a Bancilor (ARB) nu doreste sa faca publice amendamentele bancherilor. Radu Ghetea, presedintele ARB, considera ca propunerile nu trebuie discutate in presa, ci doar intre banci si BNR. "Aceste propuneri nu sunt pentru a fi discutate public. Am transmis o serie de sugestii la banca centrala. Le-am discutat. Vom primi de la BNR punctul de vedere, il discutam. Poate revenim cu alte sugestii. Este un proces mai delicat." Chiar daca nu vorbeste despre propuneri, el avanseaza un termen privind punerea in aplicare a regulamentului: in cursul lunii octombrie. Aceasta ar insemna ca schimbul de "sugestii" dintre BNR si ARB nu se va prelungi. Dupa mai multe luni in care guvernatorul BNR Mugur Isarescu tot facea referiri la pregatirea unor noi masuri prudentiale privind creditul in valuta, banca centrala a publicat un proiect de regulament pentru care a asteptat propuneri si observatii. Spre deosebire de alte situatii similare, bancherii s-au abtinut de la comentarii publice, lasandu-i mai degraba pe analisti sa comenteze posibilele implicatii ale restrictiilor avute in vedere de BNR. In aceste conditii, ramane ca banca centrala sa publice o forma finala a regulamentului pentru ca intreaga piata sa poata afla cum va continua creditarea persoanelor fizice. Eventual atunci vor mai comenta si bancherii, cand de fapt nu va mai avea rost, deocamdata fiind afisata o imagine de disciplina, fara disensiuni intre bancile comerciale si BNR. Care va fi impactul schimbarilor avute in vedere? Prima consecinta va fi reducerea sumelor care pot fi imprumutate. BNR nu precizeaza daca si-a bazat proiectul pe o evaluare a impactului, iar ARB probabil ca nu a avut timp sa faca un studiu solid. Cert este ca un asemenea regulament - care defineste strict creditul de consum si descurajeaza creditul in valuta prin nivelul ridicat al avansului - ar fi fost benefic acum patru-cinci ani, cand piata ajunsese la o crestere necontrolata, iar bancile si clientii lor faceau cu usurinta slalom printre normele BNR. Asa s-a ajuns sa nu se mai stie ce e credit ipotecar si ce e credit de nevoi personale cu ipoteca. Prin noul regulament BNR vrea sa limiteze maturitatilor la creditele de consum la cel mult cinci ani, fata de 20 de ani perioada maxima practicata in prezent pentru creditele de nevoi personale cu ipoteca. In cazul creditelor de consum pentru cumpararea de bunuri, clientul trebuie sa dispuna de o garantie reala (in general ipotecara) sau personala (de exemplu, polita de asigurare) de 133% din suma imprumutata. Pentru creditele imobiliare, debitorul trebuie sa achite un avans de cel putin 15% din valoarea imobilului la finantarile in lei, de 30% pentru creditele in euro si de 40% in cazul finantarilor in alte devize straine. Aceste masuri care par sa favorizeze creditarea in moneda nationala vin tarziu, dupa ce creditul in euro a acaparat toata piata finantarilor ipotecare, iar francul elvetian a prins o felie semnificativa si la creditele de consum garantate cu ipoteca. La jumatatea acestui an creditele in valuta insumau echivalentul a 137,7 miliarde de lei, cu 72% mai mult decat soldul imprumuturilor in lei, care se cifra la 80,1 miliarde de lei. Avand in vedere ca piata creditului de retail de-abia misca, regulamentul BNR vine ca o repornire de la zero, intr-un mediu schimbat inclusiv de Ordonanta 50/2010 care le-a deschis ochii clientilor ca au si drepturi, nu numai obligatii in relatiile contractuale cu bancile. BNR ar urma sa nu se atinga de programul guvernamental Prima casa, insa situatia nu este clara deocamdata. Desi este sustinut de catre stat, nici macar aceasta schema de incurajare a creditului ipotecar nu promoveaza creditarea in moneda nationala, derulandu-se practic exclusiv in euro.