Leul a recuperat toata pierderea in fata euro cu pretul unui derapaj spectaculos al dobanzilor - 03 februarie 2014

Debitorii cu credite in lei au avut vineri motive sa se frece la ochi daca s-au uitat pe ratele medii ale dobanzilor interbancare ROBOR de la ora 11:00 afisate de Banca Nationala: ROBOR la trei luni, baza de pret pentru multe credite in moneda nationala, atat de retail, cat si corporate, a sarit la 3,5%, intorcandu-se brutal la nivelul din septembrie anul trecut; ceva mai imobila rata ROBOR la sase luni, care da de multe ori pretul creditelor ipotecare in lei, a revenit si ea la peste 3%, stergand pe loc scaderea acumulata in aproape trei luni. ROBOR pe o zi, care este in general caracterizata de o volatilitate mai mare, a explodat la 4,3% dupa ce intrase chiar si sub pragul de 1%. Asa s-au topit dobanzile interbancare „ireal” de scazute pe care BNR le imprimase pe piata prin mentinerea unor excedente de lichiditate de miliarde de lei. Unde a disparut lichiditatea? Mai mult ca sigur ca nu s-a spart conducta creditelor in lei, nici Ministerul Finantelor nu a avut vreun acces de foame de lei si probabil ca nici capitalul strain care a fugit de pe ruble, forinti sau lire turcesti nu s-a adapostit pe piata de la Bucuresti. Ramane varianta clasicelor interventii valutare indirecte ale BNR pentru sustinerea leului de vreme ce saltul dobanzilor a mers in oglinda cu scaderea cursului leu/euro chiar sub pragul de 4,50 lei/euro, dupa ce lunea trecuta banca centrala afisase o paritatea de 4,54 lei/euro. Astfel, leul si-a revenit miraculos, in timp ce forintul, zlotul, lira turceasca si chiar si coroana ceha au continuat sa resimta suflul provocat de retragerile de capital strain de pe pietele emergente. Cresterea brutala a dobanzilor la lei ii facuse pe unii jucatori sa se astepte la o operatiune repo prin care BNR sa ofere acces la lichiditate bancilor, insa banca centrala a anuntat explicit ca nu are de gand sa atenueze astfel efectul presupuselor vanzari de valuta/cumparari de lei. Chiar inaintea sedintei de politica monetara de marti BNR a recreat contextul valutar care insotise precedenta sedinta de pe 8 ianuarie, cand dobanda-cheie a coborat la 3,75%, fiind insotita si de o prima reducere a rezervelor minime obligatorii atat in lei, cat si in valuta. Doar tabloul dobanzilor este acum pe dos: ratele ROBOR nu mai sunt cu mult sub dobanda-cheie de 3,75% (ROBOR la trei luni picase intr-un mod neverosimil chiar sub pragul de 2%), ci dobanda pe o zi chiar a depasit rata de politica monetara, iar celelalte dobanzi pe termen scurt s-au apropiat foarte mult de acest reper de vitrina. Guvernatorul BNR Mugur Isarescu va avea ocazia marti dupa-amiaza sa explice ce s-a intamplat de fapt pe piata. Cel putin aparent, discursul despre sustinerea creditului in lei prin dobanzi cat mai apropiate de cele la euro si toleranta crescuta fata de variatii ale cursului de euro (zona de echilibru urmarita de BNR este de plus/minus 5%) a fost pus intre paranteze. Un semnal nefericit pentru clientii bancilor care au credite in lei cu dobanda variabila legata de o rata ROBOR si care se simteau incurajati de trendul descendent care parea sa se consolideze de la o zi la alta. Ramane de vazut daca astazi BNR va gasi cu cale sa indulceasca pastila vechiului compromis intre curs si dobanzi si sa organizeze o operatiune repo ori va prelungi asteptarea pana marti, cand este asteptata sa taie dobanda-cheie la 3,5% si posibil sa umble si la coridorul de dobanda care da pretul facilitatii de depozit si al celei de credit (in prezent de trei puncte procentuale). Fortarea unei reveniri atat de pronuntate a leului poate parea surprinzatoare atat timp cat moneda locala nu parea sa fi intrat sub o presiune comparabila cu cea sub care se afla de pilda forintul (Ungaria fiind o tara cu rating din clasa investment grade chiar si de la S&P si la care Romania inca ravneste). Seful BNR spusese in urma cu o luna ca nu se teme de o depreciere, cat mai degraba de o apreciere a leului ca urmare a deciziei de reducere a rezervelor minime obligatorii si chiar ii indemna relaxat pe bancheri sa-si mai achite din datoriile externe. Indiferent daca sfatul a fost ascultat sau nu, leul s-a depreciat dupa discursul guvernatorului, insa miscarea nici macar nu s-a apropiat de marja limita indicata de Isarescu de 5%. Si totusi acum leul si-a revenit in numai trei zile, grabit sa-si recupereze imaginea de campion al stabilitatii pe regiune. In ciuda turbulentelor din ultima saptamana receptate pe piata locala ca ecou al unor repozitionari mult mai ample ale capitalului la nivel mondial, analistii bancilor isi mentin prognoza privind scaderea dobanzii-cheie la 3,5% in sedinta de politica monetara de marti. Oficiali din Polonia si Ungaria au incercat deja saptamana trecuta sa minimalizeze presiunile sub care se afla monedele lor, polonezii sugerand chiar ca le convine un zlot mai slab din perspectiva stimularii exporturilor, in timp ce ungurii au insistat ca miscarile de curs n-au nicio legatura cu starea economiei si sunt dispusi sa tolereze o slabire suplimentara a forintului. Teoria cu stimularea exporturilor prin deprecierea leului ar fi valabila si pentru economia romaneasca. Si totusi leul a recuperat pierderea. La fel, BNR ar putea spune ca fundamentele macroeconomice sunt destul de solide. Chiar pe 8 ianuarie guvernatorul spunea ca miscari ale cursului de 1-2% nici n-ar trebui luate in seama. Si totusi, cursul s-a intors de unde plecase cu pretul unui derapaj al dobanzilor care a amintit de episoadele dure ale crizei. Pentru jucatorii cu apetit pentru speculatii aceasta ar putea fi o reamintire a intolerantei BNR vivazi de pozitionari agresive contra leului. Pentru debitorii cu credite in lei miscarea de vineri a dobanzilor ar putea reprezenta un dus rece de rau augur. Probabil ca dobanzile vor reveni repede in jos mai ales daca BNR va alege marti sa arate ca nu se sperie de tensiunile externe si isi duce la capat promisiunea de stimulare a creditului in lei. Insa derapajul de vineri lasa sa planeze un semn de intrebare asupra soliditatii acestei tendinte de ieftinire a creditului in lei in fata turbulentelor externe care continua sa reapara sistematic din diferite directii.