Construita azi de la zero, un investitor ar trebui sa dea 4,5 mld. euro pentru o noua Electrica. Statul o vinde la un pret de 4 ori mai mic - 13 iunie 2014

Pana la 4,5 miliarde de euro sunt necesare pentru a construi de la zero aproape 200.000 de kilometri de retea care sa treaca prin 18 judete si care sa aprinda becul pentru 3,5 milioane de consumatori. Statul vinde insa 51% din Electrica, singura companie de distributie si furnizare a energiei pe care o mai controleaza la un pret cuprins intre 443 si 543 mil. euro. Activele nu vor apartine niciodata investitorului, spune insa Bogdan Iliescu, directorul general al BRD Corporate Finance, entitate care face parte din consortiul care se ocupa de listarea Electrica. Iliescu este si membru in consiliul de administratie al Transgaz. Sindicatul de brokeri care intermediaza oferta Electrica este format din Citigroup, BRD, Raiffeisen Bank, Societe Generale si Swiss Capital. Potrivit datelor publicate de Electrica in documentele care au pregatit listarea companiei la bursa, firma administreaza 8.389 de kilometri de linii de inalta tensiune, 45.643 de kilometri de linii de medie tensiune si 134.834 de kilometri de linii de joasa tensiune, operate de filialele de distributie Muntenia Nord, Transilvania Sud si Transilvania Nord. ZF a incercat sa realizeze o evaluare a acestei infrastructuri pornind de la preturile pentru lucrarile electrice de azi. Cat costa reteaua Electrica azi? In medie, pe o linie de inalta tensiune, din 200 in 200 de metri este pus cate un stalp. Pentru liniile de medie tensiune, stalpii care sustin reteaua sunt din 60 in 60 de metri, iar pentru joasa tensiune stalpii sunt pusi din 35 in 35 de metri, spun specialistii din Electrica. Practic, dincolo de cei aproape 200.000 de kilometri de retea, infrastructura Electrica se sprijina si pe 4,6 milioane de stalpi de inalta, medie sau joasa tensiune. Cat costa insa aceste fire, cu stalpi cu tot? In linii mari, pentru a construi un kilometru de retea de joasa tensiune cu stalpi cu tot preturile sunt de circa 10.000 de euro. Pentru un kilometru de retea de medie tensiune, cu toate elementele incluse, costurile variaza intre 20 si 24 de mii de euro. Pentru inalta tensiune insa, in functie de modul in care este realizata reteaua, pretul poate varia intre 80 si 150 de mii de euro pe kilometru, spun specialistii din Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE), institutie care a stat la baza proiectarii intreg sistemului energetic local. Surse din Electrica spun de asemenea ca de exemplu pe joasa tensiune investitia intr-un kilometru de retea, cu toate elementele necesare, ar putea ajunge si la 15.000 de euro, iar pe inalta tensiune ultimele lucrari au fost facute la 160.000 de euro.Pornind de la limitele minime si maxime obtinute, rezulta ca, la preturile de azi, valoarea retelei Electrica este cuprinsa intre 3 si 4,5 miliarde de euro. Pentru 51% din actiunile companiei statul estimeaza ca va incasa intre 443 si 543 de milioane de euro. In situatiile financiare consolidate publicate recent de Electrica se arata ca valoarea contabila neta a imobilizarilor companiei, care include in principal retelele de distributie a energiei electrice, era pe data de 31 decembrie 2013 de peste 5,9 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro). De ce atat de putini bani? Ratiunea prin care se explica aceasta diferenta este foarte simpla. Electrica nu este proprietara acestei infrastructuri, ci concesionara, prin cele trei filiale de distributie. Filialele Electrica au o licenta de concesiune pe 49 de ani pentru aceste active care apartin insa statului roman. Ceea ce are Electrica sunt doar veniturile obtinute din exploatarea activelor, nu reteaua, explica Bogdan Iliescu, de la BRD Corporate Finance. Segmentul de distributie opereaza in baza unor contracte de concesiune pe termen lung acordate de Ministerul Economiei, valabile pana in 2054 si in baza unor licente emise de ANRE (Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei n.red.), valabile pana in 2027, care au optiune de reinnoire pentru inca 25 de ani. Potrivit directorului BRD, cele mai relevante modalitati de a evalua o companie sunt fie prin comparatie cu alte companii din acelasi sector din tara sau din strainatate, fie prin capacitatea de a genera profituri. Eu ca actionar primesc doar un dividend. Statul va primi prin aceasta listare peste 450 de milioane de euro, bani care se vor duce in companie si care mai departe vor creste aceasta baza de active, ceea ce va determina majorarea veniturilor societatii. Este o perspectiva pozitiva, spune Iliescu. Cert este ca o parte din reteaua de distributie are nevoie de investitii majore. De exemplu, in draftul Strategiei Energetice 2011-2035 se arata ca retelele de distributie a energiei electrice din Romania sunt caracterizate in proportie de 65% printr-un avansat grad de uzura fizica. De altfel oficialii statului chiar au precizat ca banii din privatizarea Electrica vor fi destinati in totalitate pentru modernizarea infrastructurii. Investitiile necesare in reteaua de distributie a Electrica sunt evidentiate si intr-un raport al ANRE care masoara durata intreruperilor neplanificate pentru toate cele 8 companii de profil. In 2012, clientii Electrica Muntenia Nord au avut cel mai mult de suferit din cauza intreruperilor neplanificate si in total au stat in bezna circa 24 de ore. Se mentioneaza ca la Electrica Muntenia Nord au fost multe situatii deosebite (asa cum s-a relatat si in mass-media), dar numai partial au fost incadrate ca situatii de forta majora, se arata in raportul privind realizarea indicatorilor de performanta pentru serviciul de distributie a energiei electrice pentru 2012 publicat de ANRE. Consumatorii Electrica Transilvania Sud au stat cu becurile stinse peste 9 ore in 2012 iar cei ai Transilvania Nord au fost fara lumina peste 6 ore. Rezultatele celor doua companii sunt totusi mai bune decat cele inregistrate de cehii de la CEZ in Oltenia unde durata intreruperilor neplanificate a fost de aproape 14 ore in 2012 sau de germanii de la E.ON cu intreruperi de 9,2 ore in Moldova. Enel a avut cei mai buni timpi anul trecut, in Banat, Dobrogrea si Muntenia Sud, durata intreruperilor neplanificate fiind de circa 5 ore. Alte vremuri, alti bani Ultima privatizare din domeniul distributiei de energie electrica a fost cea a Electrica Muntenia Sud, proces castigat de italienii de la Enel. Acestia au platit 400 de milioane de euro pentru 50% din actiunile companiei care alimenteaza cu energie capitala si inca 420 de milioane de euro pentru o majorare de capital, bani care ar fi trebuit investiti in companie. Fosta Electrica Muntenia Sud este o companie cu aproape 1,2 milioane de clienti cu o cota de piata pe segmentul reglementat de 19,7%, potrivit raportului pe 2013 al ANRE. Electrica are 3,5 milioane de consumatori si o cota de 36% pe segmental reglementat. Practic, statul se asteapta sa incaseze acum pe o companie de doua ori mai mare decat fosta Electrica Muntenia Sud un pret similar. Anul 2008 (cand a fost finalizata privatizarea Electrica Muntenia Sud n.red.) a fost cu totul special privind multiplii realizati. Am vazut in perioada 2007-2008 sume imense pe tranzactii. Nu ne mai intalnim cu acea perioda, a conchis Iliescu.