Brokerii despre miza cresterii pragului la SIF: Va permite schimbarea actualilor conducatori - 16 decembrie 2011

Cresterea pragului de detinere la SIF-uri va pune presiune pe conducerile celor cinci SIF-uri, care au fost protejate pana in prezent de neindeplinirea cvorumului, mai ales ca managementul poate sa blocheze voturile pe motiv de actiune concertata, apreciaza brokerii. "Cred ca incepand de astazi piata de capital din Romania intra in randul pietelor civilizate. In primul rand ma astept ca in viitorul nu prea indepartat sa fie investitori care sa doreasca sa se implice in managementul acestor companii, iar prin achizitionarea unui pachet de 5% din capital sa poata sa-si impuna unul sau doi membri in board. Sa nu uitam ca in 2013 sunt alegeri", a afirmat directorul general al SSIF Broker, Grigore Chis. Directorul SSIF Broker crede ca la fiecare SIF vor exista cel putin trei, patru investori care vor detine pachete de 5% si care vor avea o implicare foarte activa in management, ceea ce va duce cu siguranta la cresterea preturilor pe acest segment. Directorul general al BT Securities, Rares Nilas, spune ca prin majorarea pragului actionarii vor avea un cuvant de spus in AGA, inclusiv in schimbarea conducerii. "Va fi o influenta asupra managementului, unde am putea vedea schimbari. Sunt curios in ce directie vor merge lucrurile, daca managementul se va implica mai mult in administrare si daca vor continua cu concertarea actionarilor. De-a lungul timpului, la toate SIF-urile s-a utilizat concertarea actionarilor de catre sefi, astfel incat sa nu lase actionarii sa voteze", a afirmat el. Presedintele Asociatiei Investitorilor pe Piata de Capital, Dumitru Beze, crede ca principalul castig al investitorilor din cresterea pragului de detinere este ca acestia vor putea numi un management profesionist, care sa le reprezinte interesele. "Acum, cred ca managementul va fi ales profesionist si va lucra in interesul actionarilor", a punctat Beze. Votul din Parlament pentru schimbarea pragului minim de detinere de la 1% la 5% din capitalul societatilor de investitii financiare a fost primit cu entuziasm de investitorii de pe bursa, care au ridicat accelerat preturile SIF, cu pana aproape 20%. "Cred ca legislativul a dorit sa mai indulceasca investitorii acum pe final de an, mai ales dupa ce in urma esecului din oferta de la Petrom au aparut o gramada de articole in presa in care s-a aratat ca statul nu se implica pentru sprijinirea pietei de capital. Probabil ca parlamentarii incearca sa netezeasca si sa pregateasca viitoarele oferte de la Transelectrica, Transgaz si Romgaz, prin atragerea unor noi investitori pe piata de capital. Investitori care odata veniti pe piata pentru a cumpara actiuni la SIF-uri, dupa majorarea pragului, vor putea participa si la ofertele de privatizare", a declarat pentru MEDIAFAX fostul director general al BVB, Valentin Ionescu. Totodata, Mihai Chisu, broker la IFB Finwest, crede ca investitorii institutionali isi vor creste expunerea pe SIF-uri si vor dori sa aiba reprezentanti in Consiliile de Administratie ale societatilor de investitii, pentru o administrare mai responsabila a banilor, dar si pentru inlaturarea unor abuzuri ale administratorilor SIF. Sefii SIF-urilor au fost acuzati de mai multe ori de investitori ca fac abuz de dreptul de a stabili daca unii dintre actionari actioneaza concertat si apoi le-au limitat acestora drepturile la vot in AGA. "Cresterea pragului va rezona in mediile investitionale romanesti si straine, recastigand o parte din increderea pierduta in capacitatea pietei romanesti de a se moderniza si alinia la normele internationale. Concentrarea actionarilor va face posibila intrunirea cvorumului necesar adunarilor generale extraordinare la toate SIF-urile, oferind managementului acestora posibilitatea de a lua decizii importante, precum cea de finantare prin majorari de capital", a afirmat Chisu. Si directorul general adjunct al Intercapital Invest, Adrian Lupsan, crede ca extinderea pragului este un semnal din partea parlamentarilor pentru a recastiga increderea investitorilor de pe piata de capital. "Trebuie sa ne uitam intr-un plan mai larg pentru a intelege de ce am vazut o reluare intr-un ritm mai alert a dicutiilor. Statul a inceput deja demersurile pentru oferte de vanzare pe bursa la companii importante, iar o majorare a pragului era necesara pentru a contribui la relansarea Bursei din Romania", spus Lupsan. Totusi, el nu exclude posibilitatea ca urgentarea procesului legislativ sa fi fost realizata in urma interventiilor unor investitori, care au considerat ca SIF-urile ar fi putut obtine o oferta mai buna de la Erste pentru actiunile detinute la BCR. "Probabil ca unii dintre actionarii SIF-urilor, dezamagiti de conditiile din acordul incheiat de SIF-uri cu Erste pe tema actiunilor de la BCR, au facut un lobby mai puternic catre politic pentru a urgenta problema pragului. Cred ca va urma o perioada de concentrare a interesului investitorilor institutionali straini pe SIF-uri, pentru ca inca au participatii valoroase", a afirmat brokerul. Patru dintre cele cinci SIF-uri au incheiat in septembrie un acord cu Erste, actionarul majoritar al BCR, pentru vanzarea pachetelor de actiuni catre banca austriaca. Tranzactiile au fost aprobate, ulterior, in AGA, si intelegerea a fost acceptata inclusiv de SIF Moldova, care anterior nu isi daduse acordul de principiu. In schimbul actiunilor BCR, SIF-urile incaseaza peste 123 milioane lei (28 milioane euro) in numerar si primesc cate un pachet reprezentand aproximativ 1% din titlurile Erste. Contractele cu Erste au inceput sa fie semnate de la mijlocul lunii octombrie. SIF Oltenia este singura care nu a semnat, inca, contractul cu Erste. Economistul sef si director al Directiei Strategie in cadrul BCR, Lucian Anghel, spune ca prin cresterea pragului este eliminata una dintre barierele pe care investitorii le aveau in realizarea unor investitii de portofoliu pe bursa locala. "Ma astept ca masura sa aiba ca efect imediat o crestere a volumelor tranzactionate si a increderii in Bursa. Cred ca este un pas foarte bun avand in vedere privatizarile importante planificate pentru anul 2012. Exista o fereastra de oportunitate unica pentru Bursa de Valori in 2012 pe care nu avem dreptul s-o ratam, daca dorim sa dezvoltam in Romania si alte instrumente de finantare decat cele bancare", a afirmat Anghel. Directorul de tranzactionare al EFG Eurobank Securities, Laurentiu Floroiu, crede ca ridicarea pragului poate fi interpretata ca un semnal venit dinspre scena politica pentru sprijinirea pietei de capital. "In primul rand ridicarea pragului este o cerinta a investitorilor de cel putin cinci ani. Eliminarea acestuia ar fi fost de dorit inca de la bun inceput. Dar este un pas inainte. Sunt absolut convins ca vor exista investitori, atat locali, cat si straini, foarte probabil institutionali, care vor dori sa acumuleze cate 5% in fiecare SIF, chiar daca portofoliul acestor societati este concentrat pe active apartinand sistemului bancar si in ciuda unei perioade extrem de grele prin care trece si va continua sa treaca anul 2012 sistemul bancar", a afirmat directorul de tranzactionare al EFG Eurobank Securities, Laurentiu Floroiu. Brokerul de la EFG Eurobank Securities crede ca dupa o consolidare a actionariatului, probabil intr-un an, unii investitori care vor detine pachete mari de actiuni la SIF-uri vor vrea sa aiba reprezentanti in conducerea societatilor de investitii financiare. "Bunul simt spune ca investitorii cand investesc undeva, fie ca este vorba de o fabrica sau de o companie din alt domeniu, vor sa controleze cumva procesul si ceea ce se intampla acolo. Deci, este de asteptat sa vedem investitori care vor sa ceara in AGA sa aiba si ei reprezentantii in conducerea SIF-urilor. Acolo se va vedea care este atitudinea sefilor SIF-urilor fata de investitori, daca se vor purta elegant sau ii vor concerta din nou, dupa cum au ei chef", a explicat Floroiu. Lupsan estimeaza ca pe termen scurt actiunile SIF-urilor vor inregistra corectii, insa pana la AGA de bilant din primavara anului viitor cotatiile ar urma sa creasca, datorita achizitiilor investitorilor institutionali. Presedintele Consiliului de Administratie si directorul general al SIF Transilvania, Mihai Fercala, crede, totusi, ca efectele cresterii pragului de detinere asupra preturilor vor fi de scurta durata, iar investitorii institutionali vor fi in continuare prudenti. "Nu cred ca modificarea limitei va impulsiona tranzactiile, este nevoie de alte masuri pentru insanatosirea si relansarea activitatii economice, restul sunt artificii care au impact in piata doar pentru o jumatate de zi. Acum ar putea parea tentant pentru marii investitori institutionali sa cumpere, doar ca criza financiara si-ar putea lasa amprenta asupra apetitului", a afirmat Fercala. Brokerii considera ca piata locala nu este suficient de matura astfel incat pragul sa fie eliminat, asa cum au dorit initiatorii legii in 2009, si spun ca decizia existentei unui prag ar trebui sa depinda doar de legislativ. "Cata vreme mingea se gaseste in continuare in terenul Parlamentului, nu putem face nimic altceva decat sa asteptam mai mult sau mai putin proactivi, ca decidentii sa inteleaga acest aspect", a afirmat brokerul de la EFG Eurobank Securities. Pe de alta parte, seful SIF Transilvania, spune ca SIF-urile nu sunt fonduri de investitii si pragul nu ar trebui sa depaseasca 5%. "Sa nu uitam de la ce s-a plecat. SIF-urile au fost create sa administreze participatiile investitorilor mici si nu ar fi bine sa se depaseasca pragul de 5%. Nu sunt fonduri inchise normale, ci au fost create pentru cei care au participat la privatizare", a afirmat Fercala. Introducerea unui prag de detinere la SIF-uri a fost aprobata in 1997 chiar de actionarii societatilor de investitii financiare, cand a fost fixata o limita de 0,1% din capitalul social. Pragul privind participatia maxima a fost majorat in 2006 la 1%, in Parlament. Cresterea pragului maxim de detinere la SIF-uri, de la 1% la 5% din totalul actiunilor, vine dupa doi ani de asteptari, in care proiectul legislativ a "zacut" in sertarele din Camera Deputatilor. Discutiile au fost reluate la inceputul lunii noiembrie, iar dupa trei saptamani de amanari, proiectul a fost aprobat in Camera Deputatilor.