Mitroi:Adoptarea monedei europene este cel mai bun proiect de tara pe care il poate avea Romania - 29 noiembrie 2016

Adoptarea monedei europene este cel mai bun proiect de tara pe care îl poate avea România, având în vedere inabilitatea politicienilor de a face pace suficienta pentru un ciclu politic, sustine Adrian Mitroi, profesor la Academia de Studii Economice (ASE). Acesta afirma ca adoptarea monedei euro este o oportunitate si niciun fel de contraargument ca "nu suntem pregatiti, nu avem salarii, nu exista convergenta", nu sta în picioare. Profesorul Adrian Mitroi considera ca orice vot trebuie dat cu gândul la copiii nostri, pentru ca "este dovada cea mai frumoasa de altruism, sa votezi întelept cu o viziune pe termen lung". Mitroi a mai vorbit în interviu despre piata româneasca de capital, despre listarea pe bursa a companiilor de stat si despre evenimentele post-Brexit. AGERPRES: Cât de importanta este pentru România adoptarea monedei europene? Adrian Mitroi: Eu cred ca este cel mai bun proiect de tara pe care îl putem avea, din urmatorul motiv: inabilitatea politicienilor, oricât de mult si-ar dori ei de a mai face pace suficienta pentru un ciclu politic. Ei nu pot sta în echilibru. Tangajul politic se va schimba în mod constant si noi nu o sa avem giroscopul acesta. Giroscopul investitional va fi si el afectat. Atunci, singurul proiect întelept, întelegând constanta volatilitatii politice, este proiectul acesta independent de avatarurile politice. Toate argumentele pe care le stiu foarte bine si toate contraargumentele, nu mai sunt valabile în realitatea de astazi. AGERPRES: Sunt voci care spun ca adoptarea prea devreme a monedei europene ar putea aduce România în situatia Greciei. Cum comentati? Adrian Mitroi: Finantele noastre publice sunt altele. Sunt mult mai solide, avem deficite, transparenta, sigur nu o sa ajungem în situatia Greciei. Din punctul acesta de vedere avem o alta abordare si o alta cultura economica, chiar si la nivel guvernamental. Deficitul nostru de convergenta nu poate fi închis în perioada necesara pentru noi. Ne va lua prea mult de unii singuri. De acolo importam disciplina, rigurozitatea absolut necesara, acum când toata lumea fuge de euro si o considera o constructie fragila. Eu cred ca acum este o oportunitate pentru noi acest proiect de tara. Nu as sta pe gânduri si nu am niciun fel de contraargument, ca nu suntem pregatiti, ca salariile, ca convergenta, nu cred. AGERPRES: În ceea ce priveste piata de capital, la sfârsitul lunii septembrie, România a fost inclusa oficial pe lista tarilor care prezinta un potential substantial de a trece la statutul de piata emergenta. Ce schimbari vor exista dupa ce România va fi efectiv recunoscuta ca o piata emergenta? Adrian Mitroi: E un pas înainte spre modernizarea si emanciparea generala a societatii, asa cum societatea româneasca este trei sferturi la euro, asa suntem în trei sferturi emergenta. Sunt exact niste date care tin de 'blase-ul economic' al românului. Românul e blazat, dar nu mai are la momentul acesta vigoarea, forta, ambitia antreprenoriala. Exact la fel se întâmpla si cu riscul pe bursa, dar oricum, paradigma bursiera mondiala se schimba. Este altceva acolo, bursele trebuie sa se reinventeze. Eu cred ca bursa nu are cum sa fie mai avansata decât este societatea româneasca, care este o societate foarte blazata economic. AGERPRES: Listarile companiilor de stat sunt o solutie pentru dezvoltarea pietei autohtone de capital? Adrian Mitroi: Piata de capital pune pretul riscului si aloca riscul acolo unde în mod normal bancile nu ar aloca acel capital. Asta face piata de capital. Listarea are doar avantajul ca mareste valoarea participatiei statului, cu ce ramâne. Probabil ca o sa fie mai multa lichiditate. O bursa trage înainte atunci când pune pretul pe risc. Pretul pe risc înseamna atunci când ai o propunere antreprenoriala care trebuie sa fie verificata de opiniile democratice ale capitalistilor. AGERPRES: Considerati eficienta listarea duala a companiilor de stat? Ma refer în special la listarea si pe o bursa externa. Adrian Mitroi: Am trecut de faza aceasta. Nu mai este niciun motiv (sa listezi si pe o bursa externa n.r.). Acum 10-15 ani ne dadeam pe spate cu chestia asta. Nici vorba. Pot sa vina direct sa cumpere (investitorii n.r.). Au toate instrumentele moderne, au legislatie europeana, au tot ceea ce trebuie. Unde sa le mai listezi? AGERPRES: Va asteptati ca în viitor criptomonedele precum Bitcoin sa fie mai folosite decât cele pe care le genereaza astazi bancile centrale? Adrian Mitroi: Exista un interes datorita faptului ca bancile corespondente care ajuta bancile comerciale si centrale sa transfere aceste schimburi au niste costuri. Aceste costuri trebuie scazute. Au ramas ultimele costuri mari si importante în tranzactiile financiare internationale. Profitabilitatea tranzactiilor se masoara la mai multa distanta de virgula pentru ca dobânzile sunt foarte mici. Atunci exista presiunea pe operatiuni eficiente, pe aparitia de monede. Şi bancile centrale si-ar dori un fel de Bitcoin, ca dovada a unui proiect la care lucreaza si banci centrale, dar si private. Deci exista un mod de a pune presiune pe sistemul bancar international, iar datorita costurilor foarte mari prin bancile corespondente si prin cursul de schimb, eu cred în drumul spre o moneda de genul acesta. Tot ce este inovatie si nou va pune presiune pe un sistem deja depasit câteodata si insuficient reformat. AGERPRES: În alta ordine de idei, va asteptati sa se finalizeze Brexit-ul, având în vedere ca în prezent situatia mai mult stagneaza decât evolueaza? Adrian Mitroi: Cred ca trebuie sa ne uitam la Scotia, foarte interesanta pozitia acesteia si care nu-i da Regatului Unit, asa cum am crezut noi, libertatea de a vorbi în numele tuturor. Niciun politician nu mai vorbeste astazi în numele tuturor constituentilor. El trebuie sa aiba grija de cei 49%, fie ca este în America, sau în Coreea de Sud. Deci, trebuie sa tii cont de constituenti. Eu cred ca va prevala o modalitate foarte fina de întoarcere a votului dintr-un singur motiv: comportamental si psihologic. Votul, la un moment dat, este votul unei singure generatii împotriva unui proiect multigenerational si care afecteaza generatiile viitoare. Foarte multi care au drept de vot nu sunt si cei care au dreptul economic de vot, adica care vor trebui sa sustina consecintele economice ale votului. Eu cred ca ar trebui gasita o solutie de compromis. Noi trebuie sa votam cu gândul la copiii nostri de fapt. Este dovada cea mai frumoasa de altruism, sa votezi întelept cu o viziune pe termen lung. Sa te gândesti la autostrazi, la siguranta circulatiei, la confort, sanatate, la altceva decât era modelul de pâna acum. Eu cred ca politicianul versat englez s-ar putea sa mai cumpere ceva timp si sa gaseasca o formula acceptabila prin care sa întoarca aceasta situatie. Incorectitudinea de a vota este o mare nedreptate la scara istoriei si ea nu poate fi lasata asa. Ea oricum va fi erodata economic. Nu va trece mult timp si cea mai mare parte dintre cei care au votat (pro-Brexit n.r.) ori vor fi foarte în vârsta ori recunosc deja ca este o mare eroare economica. AGERPRES: În aceste conditii, cum credeti ca va fi mentionat în istorie fostul premier David Cameron? Adrian Mitroi: Acesta este modelul de politician care îsi asuma riscuri, modelul de aroganta a oamenilor cu foarte multa putere. Este în regula cu cei care sunt aroganti si au putina putere, e foarte periculos când cei cu foarte multa putere sunt aroganti. Aroganta de a încerca un vot la un moment dat pentru o chestie care era despre mai multi vorba si despre generatiile viitoare este absolut inacceptabila. El nici nu mai exista pe scena istorica si toata lumea îl desconsidera. E o mare eroare la scara istoriei si o nedreptate facuta generatiilor viitoare.