De ce abandoneaza investitorii BVB? - 25 octombrie 2011

Lichiditatea slaba cronicizata de la Bursa de Valori Bucuresti este o consecinta a retragerii treptate a investitorilor. Acestia migreaza catre extern, in conditiile in care pe piata locala oferta este slab diversificata atat din punctul de vedere al instrumentelor, cat si a emitentilor. Dumitru Beze, presedintele Asociatiei Investitorilor pe Piata de Capital (AIPC), a declarat pentru Curierul National ca numarul jucatorilor activi nu depaseste cu mult reperul de 1.000 de persoane.In consecinta, volumele ating cote de avarie, numerosi emitenti de la categoria I abia adunand cateva mii de lei intr-o sedinta de tranzactionare, in timp ce unele actiuni nu se tranzactioneaza cu zilele. Listarea Fondului Proprietatea la inceputul acestui an, asteptata anterior ca factor de dinamizare a pietei, nu a avut efectul scontat. Analistul financiar Radu Ciofu considera ca titlurile FP au canibalizat din lichiditatea celorlalti emitenti. Speculatorii se muta insa, in cea mai are parte, pe pietele internationale in conditiile in care BVB nu le ofera nici oportunitatea vanzarilor in lipsa pentru a fructifica scaderile, nici adancime si nici macar volatilitate.Beze spune ca Bursa, nu numai ca nu aduce pentru investitori produsele de care acestia au nevoie, dar nu face nimic pentru a proteja respectarea drepturilor actionarilor. Lipsa de interes pentru cooptarea investitorilor este o rezultanta a faptului ca piata locala de capital nu este utilizata pentru finantarea economiei nationale, zice Ciofu. Bursa nu isi indeplineste la noi functia de intermediere a capitalului si de aceea si importanta sa este, din pacate, marginala in societatea romaneasca.Ieri am consemnat la BVB un rulaj al pietei reglementate de 12,4 milioane lei, asigurat insa in proportie de 38% de transferurile pe titlurile Fondului Proprietatea, de 4,68 milioane lei. In afara actiunilor FP, numai alti doi emitenti - BRD Groupe Societe Generale si Banca Transilvania (TLV) - au mai depasit reperul de un milion de lei. Societatea clasata pe locul 10 in topul tranzactionarii, Biofarm SA (BIO), abia a adunat volume de 200.000 de lei, in timp ce la coada clasamentului patru simboluri au totalizat transferuri mai mici de 40 de lei. Pe piata deal nu a fost efectuata nicio tranzactie speciala, cifra zero fiind indicata si in dreptul segmentului de obligatiuni. Lichiditatea pietei Rasdaq a fost salvata de un schimb in valoare de 2,36 milioane lei cu actiuni ale companiei Nord SA Bucuresti (NORD).Radu Ciofu, fondator si administrator al portalului financiar profitbursier.ro, spune ca volumele reduse sunt doar simptomul retragerii investitorilor. El estimeaza la 2.000 numarul jucatorilor activi, suma putand fi considerata mai mare, daca ii calculam si pe cei care urmaresc piata, dar se activeaza doar in momentele de volatilitate extrema sau de inflexiune a trendurilor. Totusi, miscarile fiind surprinzatoare, iar evolutia cotatiilor tot mai greu de prezis, multi dintre investitori prefera sa nu mai ia pozitii pentru a nu fi prinsi pe picior de fluctuatiile mai mari. "Pe termen mediu nu poti sa faci calcule. Pe termen lung nu mai poti face o prognoza. Doar cand actiunile sunt foarte ieftine poti sa intri, insa si atunci apare intrebarea daca un randament al dividendului de 10% va putea fi obtinut si in anul urmator sau profitul nu va scadea foarte mult", a mai comentat Ciofu.Dumitru Beze, presedinte al Asociatiei Investitorilor, are o estimare chiar mai radicala asupra numarului de investitori activi. Daca recent directorul general al Bursei de Valori Bucuresti, Valentin Ionescu, indica cifra de 2.800, Beze spune ca sunt 1.000 de persoane sau cel mult 1.500. Argumentul sau este acela ca multi dintre cei care sunt luati in calcul drept investitori activi sunt de fapt, vanzatori, iar o parte dintre jucatori au conturi deschise la trei sau cinci case de brokeraj datorita serviciilor proaste ale industriei de intermediere de la noi. Astfel, numarul celor care cumpara efectiv nu este mult mai mare de 1.000 de persoane.Chiar si daca ar fi 2.000, pentru o tara ca Romania, aceasta cifra reprezinta foarte putin, zice Radu Ciofu. El adauga ca si speculatorii care erau activi in piata locala, incep sa se retraga, preferand plasamentele in pietele internationale. Acest lucru se rasfrange nu numai asupra BVB, ci si la Sibex, unde unul din cele doua instrumente tranzactionate mai intens, contractele futures avand activ suport actiunile SIF Oltenia (SIF5), ar putea sa piarda lichiditate, asa cum s-a intamplat deja cu contractele DESIF2, mai spune Ciofu.La Bucuresti, absenta unor instrumente lichide de vanzare in lipsa contribuie drastic la volumele slabe, iar pasul de cotare mare si numarul mic de pachete disponibile in piata fac aproape imposibila tranzactionarea intraday. Este si motivul pentru care analistul financiar se asteapta ca BVB sa devina treptat o piata a fondurilor, unde sa se realizeze in special tranzactii deal, in timp ce importanta segmentului regular sa se reduca treptat. Retailul s-ar putea muta cu totul pe extern, unde sa tranzactioneze Dow Jones, DAX, actiuni Apple, Google sau Microsoft.Piata de capital locala nu este vazuta ca o alternativa de catre companiile romanesti. New Europe Property Investments Plc. (NEPI), fond de investitii imobiliare listat si la BVB, initiaza in acest sfarsit de an o operatiune de majorare de capital cu aport in numerar, urmarind atragerea a 40 milioane euro. Subscrierea sumei respective a fost garantata, insa Victor Semionov, director financiar al fondului de investitii, ne-a declarat ca aceasta va fi obtinuta pe piata de la Johannesburg, unde NEPI era listat anterior. Cum numarul investitorilor din Romania, este foarte mic, NEPI nici nu mizeaza pe atragerea de fonduri substantiale la BVB. Radu Ciofu spune ca, intr-adevar, Bursa de la Bucuresti, nu are rol in finantarea economiei nationale, ofertele publice initiale fiind sporadice, iar numarul majorarilor de capital cu aport in numerar fiind redus. "Valoarea BVB este foarte redusa, din pacate, pentru economia romaneasca", a mai zis Ciofu.Desi s-a listat in iunie la Bucuresti, NEPI, fond cu o capitalizare bursiera de aproximativ de 250 milioane euro si care si-a calculat activele la 385 milioane euro in ultimul raport semestrial, abia a adunat la BVB transferuri totale de 3.000 de euro.Aducerea la BVB a unor enitati precum fondul de investitii amintit, a produselor structurate sau listarea pe sistemul alternativ de tranzactionare a unor actiuni ale corporatiilor europene nu corespunde cu ceea ce isi doresc investitorii, spune Dumitru Beze. El adauga ca rulajele pe toate instrumentele financiare listate recent, gen NEPI sau Mercedes, probabil ca abia acopera salariul anual al directorului general al Bursei. In aceste conditii, se impune ca actionarii BVB sa faca un bilant al rezultatelor actualei conduceri executive in care sa se analizeze ce s-a realizat fata de obiectivele initiale si promisiunile facute la schimbarea managementului de acum un an si cateva luni.Beze mai spune ca operatorul de piata s-a axat pe simpozioane si pe taierea de panglici, dar aabdicat de la rolul pe care il are de protejare a actionarilor. "Nu avem lichiditate intrucat conducerea Bursei si CNVM nu au ca prioritate apararea drepturilor investitorilor", a zis presedintele AIPC mentionand un raport al companiei financiare britanice City of London care sustine ca in Romania nu este strictete in respectarea regulilor de ordonanta corporativa.Unii emitenti de la categoria a doua se tranzactioneaza doar de doua-trei ori pe saptamana, iar atunci cand fac rulaje acestea nu depasesc valori de cateva sute sau mii de lei. Un exemplu il avem si in sesiunea bursiera de ieri, cand actiunile producatorului de vase ceramice si emailate VES SA Sighisoara (VESY), abia a insumat transferuri de 26,3 lei, adica pretul unei galeti fabricate de compania respectiva.