Va invata Romania noul capitalism? - 24 februarie 2012

Mugur Isarescu spune ca este nevoie de Bursa ca alternativa la tipologia de finantare pe care economia nationala a avut-o pana in 2008 Dezvoltarea cu pasi mici in aceasta directie ar lasa loc unui capitalism nou, in care antreprenorii sa isi deschida firmele catre investitori, urmand sa beneficieze si de implicarea acestora in actul de conducere Listarea companiilor de stat va contribui la imbunatatirea managementului acestora, in masura in care directorii vor fi siliti sa dea seama in fata actionarilor "Avem o fereastra de oportunitate sa recladim piata de capital din Romania", a declarat ieri guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, in cadrul unei conferinte privind finantarea prin Bursa. Piata locala trebuie sa depaseasca stadiul de joc bursier ingust, devenind o concurenta sanatoasa pentru sistemul bancar. Seful bancii centrale spune ca Romania are nevoie de o alternativa la tipologia de finantare de pana in 2008 care a indus variatii mari in fluxurile de capital. Economia nationala trebuie alimentata de investitorii de portofoliu si de o economisire interna in forme diversificate. Importanta pentru stabilitatea macroeconomica, finantarea prin Bursa poate fi de-a dreptul vitala in micro, companiile romanesti avand nevoie de capital pentru dezvoltare. Deschiderea firmelor romanesti catre investitorii privati va implica schimbarea mentalitatilor si dezvoltarea spiritului antreprenorial. Astfel, este necesar sa depasim nivelul actual in care patronii fac totul in firmele lor, unde stau de dimineata pana seara, acestia trebuind sa aiba indrazneala de a coopta noi parteneri in finantarea afacerilor si in actul decizional. Este vorba despre constructia culturala a noului capitalism, a mai zis Isarescu. Lucian Anghel, presedinte al Consiliului de Administratie a Bursei de Valori Bucuresti, a spus ca noua conducere a institutiei are tinte ambitioase pe termen lung, insa 2012 este de o "importanta colosala" prin prisma finalizarii cu succes a ofertelor publice pregatite de stat la companii energetice. Guvernatorul BNR spune ca acest proces va conduce la o imbunatatire a managementului societatilor respective, in conditiile in care directorii vor trebui sa dea seama in fata actionarilor si a publicului. Trecerea destinelor Bursei din mana brokerilor in zona sistemului bancar pare a fi fost insotita de o catalizare a interesului catre piata de capital. Acest lucru transpare din prezenta ridicata a publicului si a media la conferinta "Finantarea prin bursa. Un impuls pentru economia nationala", organizata de BVB si Depozitarul Central in parteneriat cu Ziarul Financiar la Banca Nationala a Romaniei. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, ce a tinut un discurs cu acest prilej, chiar a spus ca incearca un sentiment de "gelozie" pentru interesul pe care Bursa il poate suscita, in conditiile in care evenimentele legate de piata creditului nu sunt totdeauna la fel de atractive. Romania resimte nevoia finantarii pentru dezvoltare si Bursa poate reprezenta o alternativa la tipologia de finantare, axata pe credit bancar si investitii straine directe, pe care am avut-o pana in 2008, spune Isarescu. El a amintit ca, dupa criza, fluxurile de capital din exterior s-au redus de sapte ori fata de inundatia de bani din etapa de "boom". Este un lucru remarcabil ca au ramas pozitive si ca in ultimii ani s-au situat la niveluri apropiate anilor 2000-2003, cand au putut asigura o crestere economica sustenabila. Totusi, aceste variatii bruste sunt daunatoare pentru mediul de afaceri, iar piata de capital poate sa asigure o diversificare a structurii finantarii prin atragerea investitorilor de portofoliu si a economisirii interne. Schimbarea in structura finantarii economiei nationale se va face insa treptat si nici nu trebuie sa ne asteptam ca piata de capital va avea intaietate in fata bancilor. Romania nu este o tara anglo-saxona si nici nu avem vreo traditie in acest sens, a spus Isarescu. Lucian Anghel, presedinte al Consiliului de Administratie a Bursei de Valori Bucuresti, spune insa ca treptat vom asista la o rebalansare, in conditiile in care in prezent economia se bazeaza "aproape exclusiv" pe creditul bancar, ce reprezinta 90% din structura de finantare. El a mai spus ca BVB are o "viziune ambitioasa", de a deveni lider in Europa de Sud-Est, un centru bursier regional unde sa gaseasca finantare campionii regionali privati. "Cred ca dimensiunea tarii ne permite sa avem aceasta tinta ambitioasa", a zis Anghel, adaugand ca acest lucru presupune urmarirea unei strategii pe termen lung, asa cum deja au facut Polonia si Turcia. Cum se va construi noul parteneriat intre antreprenori si investitori? Mugur Isarescu spune ca accesul companiilor la finantarea prin Bursa va reprezenta o concurenta sanatoasa pentru banci: "Ii mai aduce cu picioarele pe pamant pe colegii nostri bancheri". Ei vor avea totusi confortul de a sti ca firmele mari si mici au unde sa se duca. La nivel micro, piata de capital ar putea fi mai importanta inca decat in ceea ce priveste asigurarea echilibrelor macroeconomice, mai zice seful bancii centrale. Astfel, antreprenorii ar avea ocazia de a iesi din cultura paternalista, in paralel cu depasirea vechiului model in care patronul era deopotriva si manager, si investitor. In prezent, antreprenorii romani vor sa conduca totul, stau de dimineata pana seara in firma si nu au nici macar disponibilitatea de a mai lasa din atributiile de conducere catre fiu sau sotie. Acceptarea finantarii prin Bursa si cooptarea de noi parteneri atat la nivelul finantarii, cat si in procesul decizional strategic, presupune insa o constructie culturala a noului capitalism, o schimbare a mentalitatilor. Exista la antreprenori tendinta de a se feri de perspectiva de a avea actionari minoritari. Ei trebuie totusi sa gaseasca indrazneala de a face acest pas, unul dintre avantaje fiind acela de a-si reduce costurile de finantare. In plus, accesarea capitalului prin intermediul emisiunilor de obligatiuni ofera oportunitatea unei finantari pe un termen mai indelungat, a mai zis Isarescu. Un alt aspect abordat de acesta este acela al transparentei. Antreprenorii, in prezent, nu doresc vizibilitate si nu sunt interesati de scoaterea la suprafata a profitului, ceea ce ar fi necesar pentru accesul la capitalul investitorilor de portofoliu. In acest sens, se impune si o schimbare graduala a sistemului fiscal in asa fel incat acesta sa nu te faca sa gandesti ca singura sansa de supravietuire a firmei este aceea de a face evaziune. Se impune o simplificare a sistemului fiscal si ulterior o solidificare a acestuia pentru a nu mai permite schimbari bruste ale taxelor si impozitelor. "Pasii vor fi relativ mici, dar important este sa fie in directia buna", a spus Isarescu. Cum recastigam increderea investitorilor Tot gradual va fi recastigata si increderea investitorilor straini. Acest proces nu depinde de un Guvern si se va face tot cu pasi mici. Investitorii de portofoliu sunt suspiciosi, solicita transparenta, dar in final, investitiile se realizeaza pe incredere. Investitorul trebuie sa aiba incredere in economie, in institutii, in Bursa, in emitentii in care investeste. Aici, inclinatia pentru Apocalipsa din opinia publica romaneasca nu este de ajutor, a mai zis guvernatorul BNR, nuantand ca nu doreste un "optimism desantat" sau superficialitate. Jurnalistii trebuie sa isi faca datoria sa prezinte lucrurile negative, in timp ce institutiile trebuie sa rosteasca adevarul intr-un mod echilibrat pentru ca astfel sa restabileasca increderea. Un rol important le revine analistilor economici, care trebuie sa arate decenta si echilibru. Dezbaterea publica este benefica si Bursa ar avea de castigat. Dezbaterea insa nu trebuie sa fie doar teoretica si nici sa nu se politizeze excesiv, a mai zis Isarescu. Importanta atragerii investitorilor a fost subliniata si de catre Gabriela Anghelache, presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), care a spus ca succesul Bursei depinde de interesul investitorilor de a-si plasa capitalurile si de capacitatea pietei de a-i cointeresa sa isi mentina detinerile pe termen lung. "In Romania, finantarea prin Bursa nu a fost suficient exploatata si (...) piata de capital nu a avut o dezvoltare normala", a spus Anghelache. BVB s-a mentinut ca o platforma de tranzactionare, axata pe fructificarea indirecta a plasamentelor prin intermediul cursului bursier si nu a avut rol in finantarea economiei nationale. Seful CNVM a spus ca depinde numai de operatorul de piata si de autoritatea de reglementare ca sa vegheze la transparenta, astfel incat investitorii sa aiba incredere in Bursa romaneasca. Mugur Isarescu a afirmat, de asemenea, ca piata trebuie sa depaseasca etapa in care a fost un joc bursier ingust, in care jocurile s-au facut in margini mici cu bani putini. Directorii companiilor de stat, sub lupa publica Pentru dezvoltarea pietei pe termen lung, 2012 este un an crucial, a declarat Lucian Anghel. Astfel, ofertele publice derulate la companiile de stat trebuie sa se incheie cu succes. In acest sens, BVB si Depozitarul Central vor face tot ce depinde de ele pentru a maximiza succesul operatiunilor de piata. El le-a raspuns celor din randul opiniei publice care se opun acestor vanzari de pachete invocand ideea ca "daca tot sunt profitabile, de ce sa le privatizam". Astfel, statul nu va pierde controlul asupra companiei, iar atragerea unor sume de la investitorii privati va asigura resursele de care in prezent statul nu dispune pentru investitiile necesare. Bursa de Valori Bucuresti va asigura doar platforma sa, drept cel mai transparent si echitabil instrument de privatizare, a mai zis Anghel. Mugur Isarescu spune insa ca aceste listari vor fi importante pentru marirea responsabilitatii managerilor fata de actul de conducere a societatii. Companiile respective sunt in esenta profitabile, apartinand unor domenii care nu pot inregistra pierderi. Majorarea performantei acestora poate fi obtinuta, odata ce directorii vor fi nevoiti sa dea seama nu numai in fata ministerului si a factorului de decizie politic, dar si a actionarilor si a publicului. Acum managerul chiar va putea respinge comandamente politice neeconomice invocand faptul ca se afla sub lupa investitorilor de pe Bursa. "Listarea este un mare pas inainte in maniera in care vor functiona companiile de stat", a conchis Isarescu. Cine vine pe Bursa Oferta publica initiala de vanzare a 10% din Nuclearelectrica are ca termen de finalizare luna octombrie, iar caietul de sarcini pentru selectarea intermediarului operatiunii va fi publicat in "scurt timp", potrivit sefului OPSPI., Florin Laurentiu Vladan. "Ofertele de la Hidroelectrica si Nuclearelectrica au termene de finalizare octombrie 2012. La Nuclearelectrica suntem in faza de a finaliza caietul de sarcini si in scurt timp va aparea si anuntul de selectare a intermediarului", a declarat joi seful Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI). Vladan a mentionat ca luni va incepe road-show-ul pentru oferta secundara prin care statul vrea sa vanda 15% din actiunile Transelectrca. Road-show-ul se va derula in Varsovia, Frankfurt, Stockholm, Tallinn si Londra. Totodata, el a spus ca investitorii vor putea subscrie la oferta de vanzare a 15% din actiunile Transelectrica la jumatatea lunii martie. Oferta secundara de la Transelectrica va fi intermediata de consortiul format din Banca Comerciala Romana (BCR), Intercapital Invest si Swiss Capital, de altfel singurul ofertant pentru aceasta tranzactie. Seful OPSPI a adaugat ca oferta de vanzare a 15% din titlurile Transgaz va incepe la finele lunii aprilie. Consortiul format din Raiffeisen Capital&Investment (RCI), BT Securities si firma ceha de brokeraj Wood& Co. se va ocupa de aceasta oferta. Vladan a amintit ca statul vrea sa vanda si 15% din Romgaz si sa reia vanzarea unui pachet de 9,84% OMV Petrom, dupa ce o prima incercare a esuat in luna iulie anul trecut din cauza subscrierilor sub asteptari. Consortiul Goldman Sachs, Erste, BCR, Raiffeisen Capital&Investment (RCI) va intermedia oferta prin care Romgaz va fi listata la BVB.