Trebuie desfiintate bancile centrale? - 28 mai 2012

Politicile fara precedent de relaxare ale bancilor centrale promovate in ultimii ani au facut aceste institutii inca si mai vulnerabile in fata contestatarilor lor, dupa ce deja li se atribuise un rol major in declansarea crizei financiare. Rezerva Federala Americana, intr-un exercitiu al dezbaterii publice, a lansat initiativa de a-i invita sa conferentieze pe cei ce denunta activitatea si deciziile bancilor centrale.Intr-un discurs rostit la Fed-ul din New York, reputatul analist de pe Wall Street, James Grant, a afirmat ca banca centrala a SUA s-a departat de mandatul sau initial stabilit acum 100 de ani, lansandu-se in inducerea unei inflatii persistente, manipularea pietelor, suprimarea artificiala a ratelor de dobanda si in planificarea centralizata a economiei. El recomanda reintroducerea etalonului aur si revenirea in mandatul restrans initial al institutiei. Mohamed El-Erian, sef executiv la PIMCO, fondul cu cele mai mari plasamente in pietele de bonduri, a afirmat, de asemenea, intr-o conferinta sustinuta la Fed-ul din Saint Louis, ca strategiile neconventionale in politica monetara utilizate dupa dezlantuirea crizei ar trebui treptat abandonate intrucat beneficiile acestora nu mai justifica riscurile si costurile.Propunerilor de reevaluare a conceptiei de actiune a Fed enuntate insa i se adauga una transanta: Rezerva Federala Americana ar trebui sa se desfiinteze! Este ceea ce solicita Robert Wenzel, autor al publicatiei online Economic Policy Journal. El spune ca banca centrala a SUA nu mai are nimic de oferit dupa ce intr-un veac de existenta a adus o inflatie de 2.241% la nivelul preturilor si nu a putut preveni cele 18 recesiuni din America.Ron Paul, congresman de Texas si unul dintre cei doi candidati ramasi in cursa pentru Casa Alba din partea Partidului Republican, face, de asemenea, un rechizitoriu dur Rezervei Federale intr-un editorial in Financial Times. "Criza financiara a scos in evidenta pe deplin falimentul intelectual al bancherilor centrali ai lumii", scrie acesta.Invitat la sfarsitul lunii trecute sa conferentieze la sediul Rezervei Federale din New York, Robert Wenzel, autor al blogului Economic Policy Journal si unul dintre cei mai puternici contestatari ai institutiei, nu a mers cu jumatati de masura: el a propus, nici mai mult nici mai putin, desfiintarea bancii centrale a SUA. El a recunoscut in fata auditoriului ca ideile sale sunt intr-atat de opuse incat, dincolo de rolul discutiilor intelectuale, nu vede cum i-ar convinge pe oficialii Fed de utilitatea desfiintarii sistemului Rezervelor Federale."Pur si simplu nu inteleg cea mai mare parte a gandirii de aici de la Fed si nu inteleg cum aceasta gandire poate continua atunci cand, in viziunea mea, se loveste de realitate", a declarat Wenzel, adaugand ca el este adeptul scolii lui Ludwig von Mises, Friedrich Hayek si Murray Rothbard, potrivit careia nu se pot gasi in economie constante asa cum acestea pot fi descoperite in fizica. Cei de la Fed insa intocmesc studiu dupa studiu cu ecuatii construite, de ca si cand ar exista asemenea constante in economie. In piata privata asa ceva au mai incercat in anii '80 cei de la Long Term Capital Management si au dat faliment. Traderii au crezut in constante ale ratelor de faliment in piata subprime si au tranzactionat in consecinta. Calculele le-au explodat in fata si a urmat criza financiara. Fed persista insa in a intocmi astfel de ecuatii.Lui Wenzel i se pare ciudat ca reprezentantii bancii centrale a SUA s-au abandonat unui model keynesian potrivit caruia cererea, iar nu productia este cea care dicteaza economia. "Va rog sa aruncati o privire prin lume pentu a vedea iPhone-urile, iPad-urile, cuptoarele cu microunde, televizoarele cu ecran plat care mie imi sugereaza ca productia este cea care stimuleaza economia", spune Wenzel adaugand ca abia abundenta acestor produse poate crea cererea in masura in care legea cererii si ofertei impinge preturile in zone accesibile.Fed, 100 de ani de esecuriFed propovaduieste ideea conform careia somajul se poate reduce prin stimularea cererii gratie tiparirii de bani. Aceasta credinta i-a facut sa majoreze cantitatea de bani de la fondarea institutiei si pana in prezent cu 12.230%. Somajul se afla insa la niveluri record.Ca si James Grant intr-un discurs rostit tot la Fed-ul din New York anterior, Wenzel nu intelege de ce institutia se opune scaderii preturilor, asa cum se intampla in piata televizoarelor, computerelor si telefoanelor mobile.Reprezentantii bancii centrale spun ca urmaresc stabilitatea preturilor, insa intr-un secol de existenta, acestea au crescut cu 2.241% la nivelul consumatorilor. Argumentul potrivit caruia stabilitatea preturilor este urmarita doar secundar, in conditiile in care preocuparile se centreaza pe stabilitatea financiara, este contrazis de cele 18 recesiuni severe parcurse de la infiintarea Fed, intre care si Marea Depresiune din anii '30 si criza pe care o traversam. Toate aceste etape de contractie economica au rezultat in prabusiri ale cotatiilor bursiere, zeci de milioane de someri si falimente ale companiilor.Aceste picaje nu numai ca nu au fost impiedicate de Fed, dar Wenzel spune ca au fost determinate de banca centrala. El isi argumenteaza pozitia cu teoria ciclurilor economice a lui Mises, Hayek si Rothbard, care spune ca aceste oscilatii majore ale economiei rezulta din tiparirea de bani. Cu toate acestea, Fed persista in politica de majorare a masei monetare. "Va puteti imagina ce distorsiuni sunt determinate in economie de Fed prin aceasta tiparire masiva de bani?", i-a intrebat Wenzel pe oficialii Fed.El spune ca institutia a esuat atat in ceea ce priveste stabilitatea preturilor, cat si in asigurarea stabilitatii financiare. "Este credinta mea ca, de la inceput si pana la sfarsit, Fed este un esec", mai spune autorul blogului Economic Policy Journal. El le-a lansat reprezentantilor Fed din auditoriu un avertisment: "Latul se strange in jurul organizatiei voastre; cantitati mari de bani sunt necesare a fi tiparite doar pentru a tine economia voastra manipulata la suprafata. In cele din urma, acestea vor rezulta intr-o inflatie uriasa la nivelul preturilor sau, daca va opriti din tiparit, o alta prabusire economica va aparea. Nu este alta cale".Criza este, asadar, inevitabila, iar bancile centrale nu o pot impiedica. Este si motivul pentru care cel mai bine ar fi sa se desfiinteze. Robert Wenzel isi incheie interesant discursul de la Rezerva Federala din New York: "Inca o data, va multumesc pentru ca m-ati invitat. Aveti pregatita mancare, asa incat nu voi fi nepoliticos si voi sta sa mananc. Haideti sa avem o masa pe cinste. Haideti sa o transformam intr-un festin. Apoi, va solicit, va pledez, va rog pe voi toti sa iesiti de aici impreuna cu mine si sa nu va mai intoarceti niciodata. Este lucrul moral si etic pe care trebuie sa il faceti. Nimic bun nu iese din acest loc. Haideti sa incuiem usile si sa abandonam cladirea paianjenilor, moliilor si sobolanilor cu patru picioare".Bancile centrale nu inteleg actuala criza si ne imping spre una si mai mareRon Paul, unul dintre cei doi candidati republicani pentru Presedintia SUA ramasi in cursa, contesta existenta institutiei bancii centrale, iar argumentele sale sunt prinse in cartea "End the Fed" ("Sfarsitul Fed-ului"), publicata in 2009. Aceasta a fost sursa de inspiratie pentru o campanie publica a sustinatorilor lui congresmanului de Texas, in care sintagma a devenit imperativa: "End the Fed!" ("Sa terminam cu Fed-ul!").Intr-un articol publicat recent in Financial Times, Ron Paul spune ca actuala criza financiara demonstreaza falimentul intelectual al reprezentantilor bancilor centrale, institutii a caror existenta nu trebuie subinteleasa intr-o economie de piata. "Desi socialismul si planificarea economiei centralizate au fost respinse pe scara larga de catre economistii adepti ai pietei libere, persista mitul potrivit caruia bancile centrale sunt o componenta necesara a economiilor de piata", scrie Paul. Astfel, economistii respectivi inteleg faptul ca un control al salariilor si al preturilor bunurilor de catre Guvern ar duce la penurie, alocari gresite de resurse si la inrautatirea vietii. Cu toate acestea, ei admit ca bancile centrale trebuie sa determine nu numai cantitatea unei marfi - banii -, dar si pretul acesteia prin fixarea ratelor de dobanda.Banii ieftini ne duc doar din criza in crizaFed-ul a persistat in neglijarea faptului ca dobanzile sunt, la randul lor, preturi, iar cealalta eroare o reprezinta majorarea inflationista a masei monetare. "Tiparirea unor cantitati nelimitate de bani nu duce la prosperitate nelimitata", scrie Paul. Este insa exact ceea ce a facut Fed-ul in ultimele doua decenii pompand trilioane de dolari in speranta ca vor stimula creditarea si, in consecinta, consumul. Aceste interventii au scopul de a creste artificial preturile actiunilor, de a cobori costurile imprumuturilor pentru companii si indivizi, precum si pe acela de a mentine ridicate preturile caselor. Spre deosebire de predecesorii lor din anii '30, care au lasat frau liber deflatiei, actualii reprezentanti ai Fed-ului se comporta ca si cum culmea unei bule a creditarii reprezinta un status quo la care trebuie sa ne intoarcem. Ei confunda banii cu avutia si promoveaza ideea potrivit careia prosperitatea deriva din preturi ridicate ale activelor si cantitati uriase de bani si de credit.Politica banilor ieftini nu e noua. Fiecare criza a inceput cu o politica monetara inflationista ce a condus la umflarea unor baloane speculative, spune Paul. Bancile centrale au considerat, la spargerea inevitabila a acestora, ca solutia este reinflamarea lor, doar ca aceasta doar seamana semintele unei noi crize. Spre exemplu, coborarea de catre Fed a ratelor de dobanda pentru evitarea recesiunii dupa spargerea bulei "dot.com" a condus la inflamarea unei bule imobiliare, dupa al carei colaps nu ne revenim nici astazi. Esuand sa invete lectia, acum banca centrala a SUA pompeaza trilioane de dolari in economie si promit ca vor tine ratele de dobanda aproape de zero pana in 2014. "Aceasta ne asigura ca urmatoarea criza va fi inca si mai distructiva decat cea prezenta", avertizeaza Paul.El intareste ca reactiile institutiei la criza financiara ne spun ca oficialii inalti nu inteleg natura acesteia: "Raspunsul Fed la criza sugereaza ca aceasta crede ca actuala criza este o problema de lichiditate. De fapt, este o problema a investitiilor alocate prost ce au fost cauzate de un pret inadecvat al banilor si a creditului, preturi distorsionate de actiunile inflationiste ale Fed".Adevarata prosperitate cere bani soliziRezolvarea crizei nu poate veni decat din ruperea acestui cerc vicios care sa schimbe o realitate care ne spune ca "Fed a facut ca bancile si corporatiile sa fie dependente de banii ieftini". Pietele acum sunt puternic distorsionate dupa zeci de ani de interventii ale autoritatii de politica monetara. "Traim intr-o lume in care a abandonat conceptul potrivit caruia economisirea si investitiile sunt sursele avutiei reale si a cresterii economice. Pietele financiare cer crearea de bani din partea bancilor centrale. Sperantele pentru noi programe de relaxare cantitativa de la Fed, Banca Angliei ori Banca Japoniei - sau alte operatiuni de refinantare pe termen lung ale BCE - incurajeaza pietele, in timp ce deciziile de a nu se interveni determina picaje ale actiunilor. Factorii de decizie se axeaza pe stimularea consumului, in timp ce ignora productia. Asa-numitii capitalisti au uitat ca, de fapt, capitalul nu poate fi creat de Guvern", scrie Ron Paul.El avertizeaza ca perpetuarea unui actual model ne poate conduce catre o criza de proportii: "Controlul economiei globale a fost trecut in mana unui cartel bancar care reprezinta un pericol pentru noi toti. Adevarata prosperitate cere bani solizi, productivitate crescuta, economisiri si investitii sporite. Lumea este inundata de dolari si o criza valutara care implica moneda de rezerva a lumii ar fi o catastrofa fara precedent".