Criza i-a decimat pe brokerii de pe Wall Street-ul romanesc. Au mai ramas doar lupii batrani si dependentii de adrenalina - 22 februarie 2012

Pe bursa de la Bucuresti au mai ramas 963 de brokeri (inregistrati la CNVM) care vand sau cumpara actiuni in numele a cateva mii de investitori care au avut stomacurile suficient de puternice sa reziste la ultimii ani de criza. Sunt mai putini cu 600 fata de finele anului 2007, cand criza financiara a inceput sa faca ravagii pe bursele din lume. Nu e de mirare, avand in vedere ca pe bursa de la Bucuresti au fost zile in care volumele de tranzactionare abia au atins 5 mil. euro, nicio companie privata nu s-a listat din 2008, iar numarul de investitori activi a scazut la minimul istoric de 3.000. "Scaderea dramatica a numarului de brokeri este strans legata de scaderea tranzactiilor. In prezent au mai ramas in piata brokerii seniori si profesionistii care au un portofoliu stabil de clienti", a spus Rares Nilas, directorul general al societat ii de brokeraj BT Securities. Brokerii au fost primii care au simtit in ceafa rasuflarea rece a crizei in vara anului 2007, cand economia inca tura motoarele la maximum, iar teama de un colaps al economiilor internationale era doar un vis urat. Desi 2008 a ramas in istorie drept anul in care a inceput criza financiara, de fapt anul 2009 a fost inceputul sfarsitului pentru multi brokeri. "Corectiile din 2008 au fost extrem de abrupte si am trait momente dramatice alaturi de clientii nostri, insa cel mai dificil a fost sa rezistam volumelor reduse de tranzactionare din anii care au urmat. Au fost zile in care stateai pur si simplu in fata ecranului de tranzactionare si vedeai ca nu se intampla nimic. Nu ai ce sa faci atunci cand sunt volume mici", a spus Marcel Murgoci, director de tranzactionare la Estinvest din Focsani. Volumul de actiuni tranzactionate sau, altfel spus, lichiditatea este extrem de importanta pentru ca brokerii traiesc din comisioanele incasate din tranzactii. In 2007 pe bursa de la Bucuresti se faceau tranzactii zilnice de peste 20 mil. euro. Apoi lichiditatea zilnica s-a prabusit in 2009 si in 2010 la 4-5 mil.euro, pentru ca in 2011 sa isi mai revina la 9 mil. euro, abia dupa listarea Fondului Proprietatea (FP). Alaturi de scaderea volumelor tranzactionate, o presiune suplimentara a venit din reducerea comisioanelor de tranzactionare: daca in 2007 un broker incasa circa 1% din valoarea tranzactiei intermediate, in prezent comisionul s-a redus pana la 0,5%, in unele cazuri chiar si pana la 0,2%-0,3%. Brokerii au fost fortati sa isi reduca comisioanele pentru ca tot mai putin clienti erau dispusi sa revina pe bursa dupa corectiile din 2008, dar si din cauza popularitatii crescute a platformelor online de unde investitorii tranzactioneaza singuri platind comisioane mici. Pentru ca un broker sa duca un trai decent el trebuie sa aiba tranzactii de cel putin un milion de euro pe luna, adica sa genereze venituri din tranzactionare de circa 5.000 euro intr-o luna, suma pe care o imparte cu societatea pentru care lucreaza. Daca este un broker bun, atunci veniturile se impart la jumatate, daci incaseaza circa 2.500 de euro. In prezent, tranzactiile zilnice sunt de circa 8,7 mil. euro pe bursa de la Bucuresti, ceea ce inseamna ca un broker aduce venituri lunare brute medii de circa 1.800 de euro societatii la care lucreaza. Din aceasta suma se scad insa cheltuiele cu costul tranzactiei (plata comisioanelor la BVB, CNVM si Depozitarul Central), dar si cheltuielile lunare administrative ale societatii. In functie de contractul negociat, aceasta suma se imparte la doi. Lichiditatea scazuta si comisioanele mici i-au impins pe multi brokeri in faliment. Din 2008 pana in prezent, 17 societati si-au inchis portile si au mai ramas doar 59, numar care oricum este mare comparativ cu alte piete, precum Polonia, unde tranzactiile sunt de zeci de ori mai mari. In ultimii ani printre brokerii care au iesit din piata din cauza crizei se numara Ventrust, Romaxa, Trend, HTI Valori Mobiliare. Altii, precum Orizont si Mobinvest, au fost descoperiti cu nereguli si arbitrul pietei de capital le-a retras autorizatia. Scaderea dramatica a numarului de brokeri aminteste de perioada de inceput a bursei, de anii de criza 1998-2002, cand peste 100 de societati de brokeraj au iesit din piata. Nici cele 59 de case de brokeraj care au ramas nu au parte de zile mai usoare. Daca pentru brokerii din cadrul grupurilor financiar-bancare este mai usor, nu acelasi lucru se poate spune despre casele independente de brokeraj care trebuie sa se bazeze pe sprijinul actionarului majoritar acolo unde veniturile din tranzactii nu sunt suficiente. Criza este departe de a se fi terminat pentru brokeri: numarul de investitori a scazut de patru ori in ultimii cinci ani, in timp ce numarul de brokeri s-a corectat cu 60%. Aplicand aceeasi rata de scadere la numarul de brokeri de 1.576 din 2007, rezulta ca 400 de brokeri ar fi suficienti in prezent.