Pietele de la Bucuresti incep sa simta tensiunea de la Est: euro creste la 4,45 lei, iar bursa scade - 22 iulie 2014

Pe fondul reinflamarii tensiunilor din Ucraina, cotatia euro isi continua ascensiunea spre nivelul de 4,45 lei, prag pe care nu l-a mai atins de trei luni. Pietele financiare de la Bucuresti au reintrat din nou sub o usoara presiune odata cu escaladarea conflictului din Ucraina si reaparitia nervozitatilor pe pietele financiare mondiale, cursul leu/euro apropiindu-se luni de pragul de 4,45 lei/euro, un nivel care nu mai fusese testat din aprilie. In ultimele zece zile cursul a crescut cu 1,4%, o variatie destul de importanta. Bursa de la Bucuresti, masurata prin indicele BET al principalelor zece actiuni, a pierdut 1% saptamana trecuta, iar ieri a mai marcat un usor declin de 0,1%. Singurul lucru pozitiv in acest context este faptul ca BNR tine dobanzile la lei jos. Reinflamarea tensiunilor din Ucraina, dar mai ales a celor dintre Rusia si Occident dupa de separatistii prorusi din estul tarii care au doborat joi cu o racheta un avion al Malaysia Airlines, vine in contextul in care pietele din regiune incepusera sa resimta inca de la inceputul saptamanii trecute o reducere a apetitului pentru risc al investitorilor straini. Investitorii vad din nou in aur un refugiu, cotatia acestuia castigand 1% in doar trei zile. Analistii spun ca in contextul ultimelor evolutii este inevitabil ca pragul de 4,45 lei/euro sa nu fie atins, dar se asteapta la stabilizarea situatiei dupa depasirea acestui nivel. Euro nu mai trecuse peste 4,45 lei din 30 aprilie. BNR a publicat ieri un curs de 4,4488 lei/euro, cu aproape un ban peste nivelul de vineri, dar la finalul sedintei cotatiile pe piata interbancara erau sub acest nivel. „Cele mai recente miscari ale cursului sunt in zona 4,45 lei/euro, ceea ce infirma ideea noastra anterioara conform careia leul va atinge pragul de 4,35 unitati/euro inaintea celui de 4,45 unitati/euro. Totusi, pe termen scurt observam ca leul nu a depasit in mod semnificativ pragul res­pectiv odata ce acesta a fost spart si ne asteptam la o oarecare stabilitate in urmatoarele sesiuni“, comenteaza Vlad Muscalu, economistul-sef al ING Bank. Leul coborase pana la un minim de 4,38 unitati/euro la inceputul lunii iunie, dar a inregistrat o depreciere neasteptata saptamana trecuta pe fondul unor tensiuni regionale generate de o criza bancara in Bulgaria, unde a patra mare banca a dat faliment, tensiuni care s-au reflectat inclusiv in slabirea celorlalte monede din regiune, precum zlotul sau forintul. Chiar daca bursa a pierdut aproape un procent in ultimele doua sedinte, analistii pun scaderea rulajelor cu actiuni pe seama faptului ca majoritatea investitorilor sunt in concediu in iulie si mai putin pe seama conflictului din Ucraina. Bursa de la Bucuresti a inregistrat o scadere 0,7% vineri, 18 iulie, cand investitorii au putut reactiona la vestea prabusirii avionului Malaysian Airlines. Sedinta de ieri s-a inchis indecis, cu un minus de aproape 0,1%. Lichiditatea a avut insa cel mai mult de suferit, tranzactiile cu actiuni atingand un minim de 11,5 milioane de lei vineri, de patru ori mai putin decat in sedinta precedenta. Romania este legata direct din punct de vedere economic cu Ucraina, unde tirurile de artilerie s-au intetit luni, dar si de Rusia, care sprijina separatitii din estul Ucrainei si care risca sa intre intr-un nou „razboi rece“ cu SUA si Europa de Vest. Rusia domina de departe in relatiile comerciale cu Romania, vanzand pe piata locala de doua ori mai mult decat importa. In aceste relatii, o componenta majora este energia, fie in forma bruta, cum ar fi gazele naturale, fie rafinata, sub forma benzinei si motorinei. Totusi, rolul gazelor naturale isi reduce treptat din importanta. Daca in 2012 ponderea gazelor naturale rusesti in consumul Romaniei era de aproximativ un sfert, acum cota s-a redus la 10%. Rusii insista insa pe partea carburantilor. Lukoil, al doilea mare producator de petrol al Rusiei, este prezent in Romania cu o rafinarie la Ploiesti si o retea de peste 300 de benzinarii. Gazprom, cel mai mare producator de gaze naturale din Rusia si din intreaga lume, are, prin grupul sarbesc NIS, 15 benzinarii in Romania. In schimb, Romania este puterea dominanta in relatiile comerciale cu Ucraina, desi aceastea sunt reduse ca valoare. Exporturile Romaniei catre Ucraina erau in 2012 de zece ori mai mici decat cele cu Germania, cea mai mare piata de desfacere pentru produsele romanesti. Ucrainenii concentreaza pe piata locala mai ales produse metalurgice, cu o cota de 21% din totalul exporturilor anul trecut. Daca dintre investitorii ucrineni se remarca vreun nume, acela este Rinat Ahmetov, a carei companie, Metinvest, una dintre cele mai mari din industria metalurgica din Europa, a decis sa-si deschida o reprezentanta de vanzari in Romania. Acesta se asteapta aici la afaceri de 200 mil. de dolari pe an, cu zero investitii si doar sapte angajati. Daca piata de capital si cea valutara au reactionat mai rapid la criza din regiune, nu acelasi lucru este valabil in cazul dobanzilor si al randamentelor titlurilor de stat. Dobanzile interbancare relevante pentru costul creditelor in lei au ramas constante la circa 2% pe an in ultimele zile, in timp ce Ministerul Finantelor a continuat sa se imprumute mai ieftin prin emisiuni de titluri de stat. Analistii cred ca in ciuda problemelor geopolitice reactia pietelor ar putea fi limitata, in conditiile in care investitorii au asteptari pozitive legate de evolutia economica. Economia romaneasca a crescut cu 3,8% in primul trimestru si si-ar putea mentine evolutia pana la finalul anului, inclusiv pe fondul unui an agricol foarte bun. Exista totusi asteptari ca randamentele titlurilor de stat sa creasca spre finalul anului, dar nu neaparat din cauza conflictului din regiune. “Randamentele titlurilor de stat vor fi influentate in principal de riscurile politice internet si cele fiscale. Vedem randamente mai mari la finalul anului avand in vedere apropiatele alegeri prezidentiale si noua retorica a guvernului vizavi de relatia cu FMI”, comenteaza analistii BCR. Acestia vad si cursul de schimb la 4,45 lei/euro la sfarsitul lunii decembrie.