Indopate de lichiditate si acoperite de BNR, de-abia dupa cinci ani bancile au ajuns sa scoata cadavrele din bilanturi la suprafata. Dar acest cost a fost platit de economie si clienti - 07 iulie 2014

Sistemul bancar ar fi trebuit sa fie in fruntea relansarii economiei dupa criza. Dar din pacate este exact pe dos. De-abia acum bancile sunt fortate sa isi recunoasca cadavrele din bilanturile lor, iar companiile si populatia, clientii buni, platesc pentru acest lucru, pentru nerestructurarea bancilor timp de patru ani si acopera de la ei creditele neperformante ale bancilor. Timp de patru-cinci ani, bancherii si-au ascuns creditele neperformante pe unde au putut, cu ajutorul BNR, dar si al FMI, ceea ce a dus ca in final nota de plata sa fie platita de economie. Nu numai ca a fost nevoie de imprumutul de la FMI de 20 de miliarde de euro din 2009, dar nota de plata se ridica acum la inca cateva miliarde de euro pentru creditele neperformante. Acum doua luni, Banca Nationala, probabil cu spatele la zid si saturandu-se sa fie aratata cu degetul ca Romania este pe locul trei in Europa la credite neperformante, dupa Grecia si Slovenia, a facut ceea ce trebuia sa faca in mod activ luna de luna din 2010 incoace. Sa oblige bancile sa isi recunoasca creditele neperformante si sa plateasca pentru acest lucru. Dar nu din banii clientilor buni, ci din banii actionarilor. Zeci de terenuri din Capitala si de la munte, pe lista celor mai scumpe active executate silit. Cele mai scumpe cinci active scoase la vanzare pe site-urile proprii ale BCR, BRD, Transilvania si Raiffeisen valoreaza 50 de milioane de euro Timp de cinci ani, bancherii au avut un respiro prin care au putut sa isi constituie provizioane pentru creditele neperformante. Spre exemplu, la un credit de consum, cu un cost de 9-15% pe an, sa stiti ca cel putin trei puncte procentuale reprezinta costul pentru provizioane, adica ce isi recupereaza o banca din creditele date anterior care au devenit neperformante. Topul celor mai mari pierderi ale firmelor, ingrosat de banci si companii de asigurari Banca Nationala s-a asigurat in toti acesti ani de criza ca bancile au lichiditate si solvabilitate suficienta pentru a nu avea probleme. Dar doar atat. BNR ar spune ca nu este treaba ei sa se asigure ca bancile sunt principalul motor de finantare si sustinere al economiei. Din cauza acestui lucru bancherii nu s-au mai uitat inainte, bancile-mama au retras din liniile de finantare cat au putut, iar economia a ramas fara un motor. Nu stiu cum ar putea sa raspunda Banca Nationala sau guvernatorul Mugur Isarescu la intrebarea: De ce sistemul bancar romanesc s-a intors in timp, gradul de intermediere financiara fiind la un nivel mai scazut decat inainte de intrarea in UE in 2007. Daca in 2007, Romania avea un grad de intermediere financiara - active bancare raportate la PIB de 60%, iar in 2009 a ajuns la 67%, in 2013 gradul de intermediere s-a prabusit la 57%, ceea ce este dramatic. Paradoxal: cu toate ca bancile straine controleaza piata locala, distanta fata de zona euro creste, nu scade. Sistemul bancar se intoarce in timp, inainte de aderarea la Uniunea Europeana Daca sistemul bancar nu finanteaza economia, atunci cum sa creasca Romania? Numai pe baza finantarilor date de multinationale sau pe baza banilor la sacosa care intra in companii? In acest moment, sistemul bancar romanesc, unde atat bancile, cat si Banca Nationala au pierdut bani in 2013, este piatra de moara care atarna la gatul economiei si care o scufunda prin costurile de imprumut si politicile restrictive de acordare a creditelor. Degeaba sistemul bancar este indopat cu lichiditate, iar solvabilitatea este in parametri, daca banii nu se duc in economie si se plimba doar intre banci, BNR si stat. Vineri, actiunile Erste s-au prabusit cu 16% dupa ce grupul austriac a anuntat un cost al riscului pe Romania la BCR de 800 de milioane de euro. In urma recomandarilor Bancii Nationale, BCR a decis constituirea de provizioane suplimentare aferente portofoliului de credite neperformante. In contextul acestor masuri, costurile cu riscul sunt anticipate a depasi semnificativ rezultatul operational in anul 2014, se spune in anuntul BCR. Intr-o traducere libera, BCR, ca de altfel aproape toate bancile din sistem, si-a ascuns cadavrele in bilant de-a lungul celor cinci ani, in speranta ca nimeni nu le va descoperi. Pana la urma au iesit la suprafata, iar costurile sunt destul de ridicate. Asta nu ar fi o problema, pentru ca in economii deschise, aceste lucruri se petrec curent. Problema este ca aceasta curatenie apare tarziu, dupa cinci ani, iar nota de plata o plateste economia. Actiunile Erste scad cu 15% la bursa dupa ce banca austriaca a anuntat o majorare a costului riscului de credit cu 700 milioane de euro BCR, facand parte din grupul Erste, care este listat la bursa, trebuie sa anunte aceasta curatare a bilantului. Dar sunt multe alte banci care nu vor anunta acest lucru, cu toate ca si la ele este aceeasi situatie. Vulturii de credite neperformante estimeaza ca vor iesi la suprafata pana la finalul anului cel putin 3-4 miliarde de euro de NPL-uri (non-performing loans). Daca tot acest proces de curatenie ar fi fost inceput din 2010, sistemul bancar romanesc ar fi fost acum principalul sustinator al revenirii economiei, nu piatra de moara. Daca BNR nu ar fi uitat experienta anilor '90, atunci cand statul roman a acoperit din buget credite neperformante de trei miliarde de dolari, poate ca sistemul bancar nu ar pierde sange ca acum, iar gradul de intermediere financiara nu s-ar fi prabusit. Este o dezamagire totala din punctul de vedere al administrarii unui sistem bancar faptul ca intermedierea financiara a scazut cand Romania a ajuns in Uniunea Europeana si cand are un sistem bancar care este controlat in proportie de 80% de bancile straine, europene.