Comisia Europeana pune bete in roate la privatizarea Oltchim. Institutia suspecteaza un ajutor de stat: preluarea rafinariei Arpechim ar ajuta Petrom - 28 august 2014

De la TradeVille.ro wiki
Versiunea din 16 mai 2023 18:55, autor: Admin (discuție | contribuții) (csv2wiki)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)

Comisia Europeana a cerut Romaniei o serie de clarificari pe tema privatizarii combinatului Oltchim, intrucat exista suspiciuni ca statul nu se comporta ca un investitor privat, iar preluarea rafinariei Arpechim de la Petrom ar putea avantaja compania petroliera, a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei, citat de Agerpres.ro. Exista suspiciunea ca preluarea rafinariei Arpechim de la Petrom ar putea aduce avantaje celor de la Petrom, intrucat, in aceste conditii, Petrom ar scapa de unele obligatii foarte costisitoare pe care le are cu inchiderea rafinariei, precum decontaminarea zonei, a afirmat Chiritoiu, potrivit sursei citate. Rafinaria Arpechim Pitesti este principalul furnizor de materii prime al Oltchim, iar statul s-a angajat sa preia rafinaria de la Petrom si sa o vanda la pachet cu Oltchim, in cazul in care potentialii investitori doresc acest lucru. Petrom a inchis Arpechim in anul 2011, din cauza cererii mici de produse petroliere de pe piata din Romania, iar rafinaria se afla acum in conservare. Potrivit contractului de privatizare al Petrom, statul este cel care suporta costurile poluarilor istorice. Testul investitorului privat Potrivit lui Chiritoiu, Comisia solicita statului roman sa demonstreze ca, in cazul Oltchim, se comporta ca un actionar privat. Comisia cere explicatii cu privire la faptul ca, desi Oltchim are datorii la stat, statul nu o executa, cum ar trebui sa faca orice creditor, iar acest lucru ridica semne de intrebare cu privire la un posibil ajutor de stat, a mai spus presedintele Consiliului Concurentei. Statul ar putea argumenta, insa, ca vanzarea combinatului si functionarea sa ulterioara ar aduce mai multe beneficii decat daca utilajele si instalatiile ar fi vandute la fier vechi. Administratorii judiciari au cerut 300 de milioane de euro pentru activele combinatului, grupate in vehicolul de investitii Oltchim SPV, bani din care ar fi indestulati creditorii companiei. Tot statul este si cel mai mare creditor al societatii, Electrica avand de recuperat 150 de milioane de euro pentru energia livrata, iar Fiscul avand de recuperat 250 de milioane de euro. Comisia Europeana a aprobat, in 2012, conversia in actiuni a unei creante care ajunsese sa totalizeze, cu tot cu penalitati si dobanzi, 2 miliarde de lei. Dar Guvernul nu a mai facut acest lucru, dupa ce actionarul minoritar PCC SE s-a aliat cu un fond de investitii si a ajuns sa controleze in jur de 32% din titluri, obtinand astfel minoritate de blocaj. De asemenea, aprobarea conversiei era conditionata de procesul de privatizare, iar vanzarea catre investitorul Dan Diaconescu s-a transformat intr-un circ mediatic. Combinatul petrochimic Oltchim a inregistrat pierderi de 114,51 milioane lei in primul semestru din 2014, in scadere cu 22% fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand pierderile se cifrau la 147,49 milioane lei. Multi chemati, putini alesi Oltchim se afla in insolventa din ianuarie 2013, iar termenul de privatizare a fost stabilit pentru luna decembrie a acestui an, dupa mai multe amanari succesive. Principalul investitor interesat il constituie consortiul chinez alcatuit din companiile Baota Petrochemical si Junlun Petroleum, care doresc si Oltchim si Arpechim. Alti potentiali investitori sunt SIF Transilvania, Chimcomplex Borzesti detinuta de catre omul de afaceri Stefan Vuza, care a participat si la privatizarea din 2012. Concomitent, si grupurile petroliere SOCAR (Azerbaidjan) si MOL (Ungaria) au anuntat ca sunt interesate, dar nu au mai fost active in ultima perioada. De asemenea, traderul rus Oil and Gas Trade (Neftgazsbyt in rusa n.r.), despre care se spunea ca actioneaza in numele Gazprom, era interesat, dar dupa evenimentele din Ucraina acesta nu a mai aparut la consultari.