Paradoxal, cei mai mari sustinatori ai reducerii TVA si ai majorarii salariilor bugetarilor sunt "sacalii" de pe pietele financiare: de-abia asteapta sa-si dubleze castigurile - 27 iulie 2015

Romania traieste una din cele mai bune perioade macro: inflatia aproape ca nu exista, deficitul comercial este acoperit din exportul de servicii, deficitul de cont curent si deficitul bugetar sunt "pe plus", BNR are dileme daca sa mai scada sau nu dobanda pentru ca piata ii permite, cresterea economica este fara dezechilibre, cursul valutar este stabil, iar pietele au exces de lichiditate. Criza din Grecia nu a avut niciun fel de repercusiuni, chiar daca un sfert din sistemul bancar romanesc are ca actionari bancile elene. In aceste conditii, Romania se poate imprumuta foarte ieftin si fara niciun fel de probleme. Dobanzile mici sunt valabile atat pentru companii, stat, cat si pentru populatie cine se gandea ca ROBOR poate ajunge la 1,3% pe an? Situatia este prea buna pentru a fi adevarata. Romania este o piata de frontiera pe termen scurt din punctul de vedere al finantarii, si nu o piata stabila pe termen lung cu investitori care se uita la 10-20-30 de ani. In aceste conditii, cei care au expunere pe Romania se uita dupa randamente (castiguri) mai ridicate decat daca si-ar pune banii pe pietele mature. Singurii investitori "captivi" pe Romania sunt bancile locale, fondurile de pensii locale si grupurile financiare internationale care au expunere pe Romania Erste, SocGen, ING, UniCredit. Romania beneficiaza de aceste dobanzi mici in acest moment pentru ca are o situatie macro buna. La acest lucru se adauga si conjunctura internationala cu dobanzile mici la euro si dolar. Daca peste noapte aceste conditii s-ar schimba, pietele financiare s-ar intoarce imediat impotriva Romaniei si i-ar cere dobanzi mai mari. Scaderea TVA de la 24% la 19% aduce cu sine un gol bugetar pe termen scurt de peste 14 miliarde de lei care ar trebui sa fie acoperit pe termen lung din cresterea ulterioara a consumului si implicit a economiei, care ar aduce venituri mai mari la buget. Daca adaugam si propunerea de majorare a salariilor bugetarilor, golul bugetar se poate duce spre 17-20 de miliarde de lei pe termen scurt, ceea ce inseamna 3,5-4,5 miliarde de euro. La prima vedere acesti bani ar putea fi luati din piata imediat, fara dobanzi mai mari. La cate miliarde de lei si euro se plimba incoace si-ncolo cu o dobanda de 0%, daca nu chiar cu minus, orice randament de 1-3% pe an pare o superafacere. Daca insa conditiile se schimba peste noapte? America se pregateste sa majoreze dobanzile, iar pietele emergente sunt deja in cadere libera. Investitorii se uita acum spre pietele stabile, care nu te pot face captiv peste noapte. Ceea ce astazi pare un exces de lichiditate imens maine poate sa dispara, in special pentru Romania. In 2007 si in prima parte a lui 2008, Romania avea bani de nu stia ce sa faca cu ei. In toamna lui 2008, cand a inceput criza, banii au disparut. BNR a fortat majorarea dobanzii la lei pentru a tine banii in Romania si tot nu a fost de ajuns. La inceputul lui 2009, Romania lua imprumutul de la FMI, pentru ca nimeni altcineva nu mai voia sa o imprumute fara sa ceara majorarea dobanzilor. In finalul lui 2008 Romania avea o datorie publica interna si externa de 109 miliarde de lei la un PIB de 160 de miliarde de euro. Dupa 7 ani, la finalul lui 2014, Ministerul Finantelor, ca gestionar al datoriei publice interne si externe, avea in sold o datorie de trei ori mai mare la acelasi PIB. Din acest punct de vedere Romania are o situatie a finantelor publice mai proasta. Aceasta datorie repet, de 3 ori mai mare la acelasi PIB trebuie rostogolita an de an pentru ca ea nu scade. Pentru a se reduce, Romania are nevoie de o crestere economica chiar mai mare de 5% pe an si un deficit bugetar de maximum 1% pe an, nu de 3% pe an. Desi Romania se imprumuta fara probleme si ieftin, pietele financiare stiu foarte bine care este situatia datoriei si a modului ei de finantare. Bancile care opereaza in Romania au cumparat in criza, buna parte din aceasta crestere de datorie, ca parte a acordului cu FMI. In aceste conditii, bancile au devenit supraexpuse pe datoria Romaniei (ca in Grecia, daca va amintiti). In conditiile in care bilantul bancilor se restrange ca urmare a reducerii soldului creditelor si a imposibilitatii de a da noi credite peste noapte, ponderea datoriei pe Romania in total bilant creste, ceea ce atrage semnale de alarma. Guvernatorul BNR Mugur Isarescu, criticand inca o data reducerea de TVA propusa de premierul Ponta, a spus ceva ce a trecut neobservat: cine va finanta aceasta scadere a TVA, avand in vedere ca bancile locale sunt deja supraexpuse? Guvernatorul de fapt spune ca bancile locale nu mai pot inghite o datorie suplimentara pe Romania, iar in aceste conditii Ministerul Finantelor trebuie sa faca rost de bani de la investitorii straini. Astazi Ministerul Finantelor sta pe bani si isi permite sa decida ce dobanda plateste. Maine daca Romania cere mai multi bani de la investitorii straini pentru ca cei locali sunt full s-ar putea sa intampine ceva probleme. Dobanzile sunt prea mici la sumele mai mari cerute. Pietele financiare stiu acest lucru si de-abia asteapta sa prinda Romania la cotitura. O crestere a dobanzilor de la 1-3% pe an la 3-5% pe an inseamna doar alte taxe. La banii care sunt in joc in acest moment, Romania avand o datorie publica interna si externa de 295 de miliarde de lei (echivalentul a 65 de miliarde de euro), orice punct procentual la dobanda inseamna foarte multi bani in plus. Avand in vedere aceasta datorie, si jucatorii financiari straini, "sacalii", sunt mult mai mari. Si mult mai puternici. In toamna lui 2008, cand a fost atacul pe leu, Isarescu a parjolit pamantul pentru a opri cel putin cateva saptamani cresterea cursului. A doua oara nu va mai putea, pentru ca sumele in joc sunt mult mai mari. Iar acest lucru il stiu si sacalii. Daca in 2008 criza a fost pe curs, urmatoarea criza ar putea sa fie pe datorie si pe dobanzi. Asa ca, paradoxal, cei mai mari sustinatori ai scaderii TVA si ai majorarii salariilor bugetarilor sunt sacalii financiari care ar avea cel mai mult de castigat prin cresterea dobanzilor si prin faptul ca Romania ajunge la mana lor. Ironic, vorba premierului Victor Ponta, strainii, adica cei care nu ne lasa sa ne dezvoltam sunt cei mai mari suporteri ai masurilor premierului din noul Cod fiscal. Ei stiu ca orice scadere de TVA si orice majorare salariala va ajunge in final la mana lor, pentru ca cineva trebuie sa o finanteze.