PARIUL GUVERNULUI CIOLOS: ROMANIA COMPETITIVA - 20 iulie 2016

De la TradeVille.ro wiki
Versiunea din 16 mai 2023 19:06, autor: Admin (discuție | contribuții) (csv2wiki)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)

Strategia 'România competitivă' lansată pe data de 5 iulie în dezbatere publică se doreşte a fi un proiect de ţară care să transforme economia şi societatea românească până la începutul viitorului deceniu. în principal, acest program prevede susţinerea cu prioritate a factorilor care măresc PIB-ul potenţial şi încurajarea producţiei industriale şi agricole în detrimentul consumului. In document se precizează că o creştere sănătoasă nu se mai poate face prin politici monetare, fiscale sau salariale care încurajează consumul, ci doar prin stimularea producţiei oriunde în România. Impactul bugetar estimat pentru atingerea tuturor obiectivelor fiind de 16,9 miliarde euro în următorii cinci ani (circa 10,5% din P1B pentru o perioadă de cinci ani). 'România este astăzi o economie stabilă care are şansa să se transforme într-o ţară de linia întâi în rândul comunităţii europene printr-un nou proiect economic care să canalizeze toate energiile factorilor de decizie către o dezvoltare economică sustenabilă', se precizează în proiectul supus dezbaterilor publice. Aceasta ar putea duce România la un nivel al PlB-ului pe cap de locuitor la puterea de cumpărare standard la un echivalent de aproximativ 70% din media UE în anul 2020 (luând în calcul un nivel de creştere de 2% anual la nivelul Uniunii Europene). 'Trebuie urmărită, în primul rând, o cât mai bună valorificare a factorilor care intră în componenţa PIB-ului potenţial - capital, forţă de muncă, productivitate (inclusiv capital natural) - ca singura cale de a stimula în mod sustenabil o creştere economică de la 3% la 5% anual', notează autorii strategiei. în acest scop, au fost căutate ariile prioritare care susţin realizarea obiectivului central de creştere economică şi sunt orientate spre stimularea productivităţii (agricultura sau sectoarele creative), a capitalului (investiţiile străine şi exporturile, fondurile europene, piaţă de capital) şi a altor elemente care creează condiţiile pentru dezvoltarea producţiei autohtone şi au impact direct asupra forţei de muncă şi calităţii vieţii (educaţia, sănătatea, infrastructura, debirocratizarea etc). Viziunea autorilor este concretizată în 16 domenii, care la rândul lor cuprind 41 de priorităţi, respectiv 90 de măsuri cu un orizont de realizare până în 2020 care adresează provocările curente pentru cei trei factori menţionaţi, precum scăderea natalităţii sau migraţia (în cazul forţei de muncă), sau reducerea substanţială a investiţiilor străine post-criză (în cazul capitalului). Acestea 'adresează provocările curente ca scăderea natalităţii sau migraţia (în cazul forţei de muncă), sau reducerea substanţială a investiţiilor străine post-criză (în cazul capitalului)'. Unul dintre cele mai importante obiective este chiar reducerea distanţei dintre cerere şi ofertă prin crearea cadrului legislativ şi normativ optim pentru învăţământul profesional dual. Sănătatea. Este esenţială pentru productivitatea economică, de aceea măsurile din prezentul document ţintesc îmbunătăţirea actului medical, prevenţia şi adresarea bolilor cu rată de mortalitate cea mai des întâlnită şi reducerea mortalităţii infantile. Natalitatea. Măsurile luate în vedere îşi propun îmbunătăţirea serviciilor publice destinate creşterii copilului şi stimularea angajatorilor în vederea înfiinţării de grădiniţe şi creşe pentru copiii salariaţilor. Agricultura. Măsurile pentru stimularea agriculturii prevăd dezvoltarea sistemului de irigaţii, creşterea structurilor asociative în rândul fermierilor şi revigorarea învăţământului agricol. în acelaşi timp, trebuie stimulate sectoarele de nişă, precum agricultura ecologică, unde România are un bun potenţial de avantaj competitiv într-o ramură ce întregistrează o creştere rapidă la nivel internaţional. Tehnologia informaţiei şi industriile creative. Obiectivele pentru aceste sectoare sunt definirea cadrului de funcţionare şi stimularea creşterii prin calificarea forţei umane şi adaptarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei şi un cadru fiscal favorabil dezvoltării. Fondurile europene. Priorităţile sunt creşterea capacităţii instituţionale de elaborare a politicilor publice, dialogul şi colaborarea interministerială pentru corelarea politicilor şi obiectivelor şi simplificarea procedurilor de depunere şi implementare a proiectelor finanţate. Piaţa de capital. Măsurile pentru dezvoltarea pieţei de capital vizează simplificarea procedurilor de înregistrare fiscală pentru investitorii străini, Diaspora. Măsurile au în vedere programe care vizează promovarea migraţiei de întoarcere, canalizarea remiterilor de bani către economisire şi realizarea de investiţii şi flexibilizarea procesului de admisie pentru cetăţenii din state terţe în vederea atragerii de personal înalt calificat, în special pentru domeniile de activitate în care România duce lipsă de forţă de muncă. creşterea gradului de conştientizare pentru companiile cu capital românesc a beneficiilor adoptării standardelor de guvernanţă corporativă şi accelerarea privatizărilor întreprinderilor de stat. Investiţiile directe. Priorităţile vizate sunt simplificarea procedurilor de autorizare în diferite domenii, accelerarea eficientizării acordării ajutorului de stat şi a criteriilor de alocare a acestuia şi îmbunătăţirea relaţiei dintre autorităţile publice şi investitori. Infrastructura de transport. 'România competitivă" propune prioritizarea sectoarelor critice şi realizarea lor în afara cadrului existent. Niciun cetăţean din România nu ar trebui să fie la o distanţă mai mare de două ore de o autostradă. Cadastrul. Obiectivele în acest domeniu sunt scăderea perioadei necesare finalizării unui contract de cadastru pentru o Unitate Administrativ Teritorială, eficientizarea procesului de atribuire a acordurilor cadru, prin clarificarea sau simplificarea legislaţiei achiziţiilor, modificarea procedurii de selecţie a UAT-urilor şi creşterea capacităţii de verificare în paralel a mai multor UATuri, de la două în prezent la patru care ar permite accelerarea finalizării procesului de cadastru. Cercetarea şi dezvoltarea. Printre stimularea cercetării şi dezvoltării, măsurile prevăd concentrarea şi prioritizarea domeniilor şi proiectelor CD1 pentru finanţare (focus pe ELI Valley Măgurele), asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii, precum şi a unei finanţări suficiente şi crearea unui mediu stimulativ pentru iniţiativa mediului privat, inclusiv pentru comercializarea inovării. Debirocratizarea. Măsurile vizează debirocratizarea continuă şi rapidă a tuturor instituţiilor publice şi reducerea costurilor totale impuse oamenilor de afaceri şi IMM-urilor prin taxe administrative, precum cele pentru obţinerea unei autorizaţii. Debirocratizarea este un proces extrem de complex care trebuie armonizat şi cu reforma administraţiei publice. Planul de reforme are la bază câteva principii fundamentale: simplificarea, integrarea, transparentizarea şi digitalizarea. Achiziţiile publice. Măsurile din prezentul document sunt extrase cu prioritate din Strategia Naţională în domeniul achiziţiilor publice şi îşi propun îmbunătăţirea cadrului legislativ prin transpunerea Directivelor UE şi soluţionarea deficienţelor din implementare cu scopul de a sprijini pregătirea şi implementarea viitoarelor contracte de achiziţii publice. Accesibilitatea şi interconectarea sunt două principii care transcend planul de reforme. Accesibilitatea se traduce nu doar în accesul la infrastructură (de transport, de utilităţi, de comunicaţii, de educaţie, de sănătate, de mediu sau cultural), dar şi în reducerea distanţelor dintre stat şi cetăţean prin e-government şi măsuri digitale de administrare a afacerii sau platforme de conţinut pentru comunitatea IMM-urilor, oportunităţi pentru diaspora etc.