Efectele "invaziei" de bani lansate de BCE: de la cresterea productiei multinationalelor in Romania la energizarea pietelor de capital romanesti - 23 ianuarie 2015

Oxigen pentru companiile din Romania Daca functioneaza asa cum spera BCE, QE (ajustare cantitativa) anuntata ieri va injecta energie in economia zonei euro si in special in cea a Germaniei, cea mai mare piata de export a Romaniei. Consumul de acolo, atat cel al afacerilor, cat si cel al populatiei, va incepe sa creasca dupa deblocarea creditarii si cresterea increderii in economie, iar multinationalele venite din zona euro vor accelera productia in Romania pentru a acoperi cererea de acasa. In Germania, puterea de cumparare va fi sporita de introducerea, de la 1 ianuarie, pentru prima data, a unui salariu minim pe economie de 8,5 euro pe luna. La fel, pentru businessul romanesc decizia de astazi ar putea reprezenta atat un stimul pentru cresterea cererii, cat si un mesaj de crestere a increderii consumatorilor si producatorilor, in conditiile in care in ultimii ani s-a vorbit foarte mult despre cat de importanta este recastigarea increderii pentru ca banii sa inceapa sa circule in economie. Deja datele din 2014 arata ca dupa sase-sapte ani in care cifra de afaceri din comert a scazut sau s-a chinuit in cresteri de pana la 3%, anul trecut consumul a reintrat pe o panta puternic ascendenta cu luni in care ritmul de crestere a depasit 10%. O eventuala crestere a salariilor ar stimula si mai mult consumul, insa, pe langa stimulii interni, si cresterea cererii de pe pietele vestice ar aduce mai mult oxigen in economia locala. Exporturile, care au fost in anii de criza un element de sta­bilitate pentru economia locala, ar putea avea de castigat odata cu un avant al cererii si al preturilor, insa pentru exportatori deci­zia BCE de astazi poate fi cu dus-intors, mai ales ca o eventuala depreciere a monedei nationale i-ar arunca in corzi. Tot la capitolul exporturi trebuie notat ca 70-80% din ceea ce trimite Romania peste hotare sunt produse fabricate de filiale ale unor companii multinationale, capitalul autohton avand o contributie redusa la export. Datele de la INS arata ca in top 100 exportatori din Romania sunt doar trei companii antrepreno­riale, in timp ce Germania, cel mai puternic partener comercial al Romaniei, care tine aproape 20% din exporturile estimate la peste 51 mld. euro in acest an, este o piata acoperita aproape integral de produse si servicii ale unor companii cu fabrici pe piata locala, dar cu actionari straini. Cu impact favorabil in economia locala ar putea fi si cresterea sumelor disponibile pentru cei doua milioane de romani care lucreaza in strainatate si care si-au redus transferurile catre familiile din tara in ultima perioada. (Dana Ciriperu) Imprumuturi mai ieftine, intrari mai mari de capitaluri, dar si aprecierea leului in fata euro Romania se va putea imprumuta mai ieftin in euro si in lei, relaxarea politicii monetare poate continua, cu impact asupra im­bunatatirii conditiilor de creditare, si exista posibilitatea sa ve­dem intrari mai mari de capitaluri straine, dar si o volatilitate a cursului leu/euro datorita banilor ieftini aruncati pe piete de BCE prin politica de quantitative easing. Romania poate sa profite de aceasta „conjunctura“ favorabila si sa obtina avantaje la nivelul finantarii, insa consecintele nu vor fi „spectaculoase“, anticipeaza analistii. Finantarea in lei sau in euro a Romaniei va fi mai ieftina, in conditiile in care injectiile de lichiditate realizate pe pietele din zona euro vor pune presiuni descendente pe randamentele obligatiunilor suverane. Cadrul monetar in relaxare continua la nivel european ofera BNR un spatiu de manevra mai mare, permitandu-i sa continue poli­tica de reducere a dobanzii-cheie si de diminuare a rezervelor minime obligatorii, unul dintre efecte fiind diminuarea dobanzilor creditelor. Efectele programului de quantitative easing vor fi vizibile si la nivelul cursului de schimb leu-euro, care poate inregistra volatili­tate, fiind de asteptat ca leul sa castige teren in fata euro. Odata cu inundarea pietelor europene cu bani, investitorii vor migra catre diverse piete in cautarea unor castiguri mai mari. Iar diferentele de randamente dintre Romania si alte piete vor permite intrari consistente de fonduri straine si pe titlurile romanesti emise in lei. Prezenta crescuta a investitorilor straini pe piata interna a instrumentelor de finantare emise de statul roman (in lei si euro) poate constitui insa si o vulnerabilitate in cazul in care sentimentul pietelor s-ar schimba in sensul cresterii aversiunii la risc, dupa cum a avertizat BNR. Totodata, demararea programului de achizitii de catre BCE poate avea consecinte pozitive si asupra pietei de capital din Romania. Banii ieftini aruncati pe piete prin politica de quantitative easing pot teoretic sa infuenteze cresterea econo­mica, pe canalul revigorarii creditarii, insa impactul nu va fi semnificativ, apreciaza analistii. (Claudia Medrega) O fereastra de oportunitate pentru bursa de la Bucuresti Randamentele ridicate ale dividendului, si de peste 10% pe an, platite de companiile din energie listate la bursa de la Bucuresti vor ajuta piata locala de actiuni sa atraga din fluxurile de capital pe care Banca Centrala Europeana (BCE) le va pompa incepand din luna martie pe pietele financiare. BCE va lansa in martie un program extins de achizitii de active in zona euro in valoare lunara de 60 de miliarde euro, program care va totaliza 1.080 de miliarde euro pana in septembrie 2016 si care va include cumpararea de obligatiuni guvernamentale. La fel cum parte din banii pompati de FED in pietele financiare in ultimii ani au ajuns pe pietele emergente din China, India si Brazilia, in cautare de randamente ridicate si gonite de dobanzile mici pe pe pietele mature, la fel este de asteptat sa se intample si cu programul extins de achizitii de active in zona euro in valoare lunara de 60 miliarde euro al BCE. Pietele din Europa care pot aduce randamente mai ridicate au sanse sa iasa castigatoare. Spre comparatie, companiile listate la bursa germana au randamente ale dividendului de circa 2,5%, iar cele poloneze au un ran­dament al dividendului de 4%. Bursa de la Bucuresti nu ofera insa prea multe oportunitati de investitii in afara de companii din sectorul energe­tic. O alta veste proasta este ca sectorul energetic a fost afectat de prabusirea cotatiei petrolului din ultimele sase luni. Actiunile producatorului de petrol Petrom (SNP), cea mai mare companie listata la bursa, s-au corectat puternic din cauza scaderii cotatiei petrolului, iar actiunile Fondului Proprietatea (FP), printre cele mai tran­zactionate de la Bucuresti, sunt strans legate de evolutia actiunilor Petrom, avand in vedere ca fondul detine un pachet de 19% din actiunile SNP. Ramane de vazut in ce masura bursa de la Bucuresti va reusi sa castige cat mai multe puncte in competitia pentru banii investitorilor, avand in vedere ca are concurenta acerba din partea burselor din regiune mai dezvoltate precum Polonia si Austria. Trebuie insa mentionat ca reducerea achizitiilor de obligatiuni de catre FED si incheierea acestui program anuntata pentru prima jumatate a acestui an au produs turbulente ridicate pe pietele emergente, valutele si pietele de actiuni fiind printre cele mai lovite in ultimii doi ani.