Statul majoreaza capitalul CE Oltenia cu terenuri de 277 mil. lei, (FP) trebuie sa vina cu 77 mil. lei ca sa-si conserve detinerea - 05 noiembrie 2015

Ministerul Energiei, care controleaza Complexul Energetic Oltenia cu peste 77% din actiuni, a convocat o AGA extraordinara pe 7 decembrie, la care se va lua in discutie majorarea capitalului social al Complexului cu peste 359 milioane lei. Potrivit convocatorului AGA, capitalul social al CE Oltenia va fi majorat cu 359,07 milioane lei, din care 277,03 milioane lei reprezinta aportul in natura al statului roman, constand in valoarea unui numar de 62 de terenuri, in suprafata totala de peste 3.800 de hectare, pentru care Complexul a obtinut certificate de atestare a dreptului de proprietate. Suma a rezultat din evaluarea acestor terenuri de catre expertul evaluator Adriana Maria Siliste din Targu Jiu. Restul sumei, in valoare de 82,04 milioane lei, reprezinta banii cu care trebuie sa vina ceilalti actionari ai CE Oltenia pentru a-si mentine participatiile la companie. Cel mai important actionar minoritar al CE Oltenia este Fondul Proprietatea, care detine 21,56% din actiunile Complexului. Astfel, pentru a nu-si vedea diluata aceasta cota de participare, FP va trebui sa contribuie cu numerar in suma de 77,4 milioane lei la majorarea de capital a companiei de stat. Ceilalti actionari ai CE Oltenia sunt Electrocentrale Grup (0,84%) si societatea Inchidere si Conservare Mine (0,44%), ambele fiind controlate de Ministerul Energiei.Au schimbat legea in ianuarie, pentru a legaliza diluarea FP In nota de fundamentare a majorarii de capital de pe ordinea de zi a AGA de la CE Oltenia se arata ca, pana anul acesta, legislatia prevedea ca, in caz ca statul roman majoreaza prin aport in numerar capitalul social al companiilor de stat la care FP a primit participatii prin legea din 2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, statul are totodata obligatia sa transfere FP actiuni nou emise la aceste companii in urma majorarilor de capital, astfel incat cota de participare a Fondului la acestea sa fie mentinuta. "Facem precizarea ca dispozitiile legale privind mentinerea cotei de participare a FP (...) au fost abrogate prin Legea nr. 10/8.01.2015, art. II, alin. (7)", se arata in documentul citat. Astfel, in caz ca nu vine cu suma de 77,4 milioane lei la majorarea de capital, Fondul Proprietatea isi va vedea diluata participatia la CE Oltenia de la 21,56% la 17,7%. Subiectul majorarii de catre stat a capitalului companiilor la care este actionar majoritar cu valoarea terenurilor pentru care aceste companii au obtinut certificate de atestare a drepturilor de proprietate este unul controversat. Actionarii minoritari ai companiilor mentionate, printre care si Fondul Proprietatea, au contestat de mai multe ori in justitie fie hotararile AGA de majorare, fie sumele rezultate din rapoartele de evaluare a acestor terenuri.Alte litigii De exemplu, recent, AGA de la Oil Terminal, companie controlata de Ministerul Energiei, cu 59,62% din actiuni, a hotarat majorarea capitalului social al societatii cu aport in natura din partea statului, reprezentand doua terenuri din Constanta, in suprafata totala de circa 384.000 mp, pentru care Oil Terminal a obtinut certificate de atestare a dreptului de proprietate inca din 2011. Ministerul Energiei a mai incercat sa majoreze capitalul social al Oil Terminal prin aport in natura reprezentand cele doua terenuri din Constanta mentionate. Decizia chiar a fost luata intr-o AGEA din august anul trecut, insa a fost contestata in justitie de actionarul minoritar Broadhurst Investments. Recent, Curtea de Apel Constanta a respins definitiv cererea Broadhurst. La randul sau, Fondul Proprietatea a reclamat, anul trecut, la Tribunalul Bucuresti, o decizie a AGA Nuclearelectrica, dominata de Ministerul Energiei ca actionar majoritar, cu 82,42% din actiuni, prin care se hotara majorarea capitalului social al societatii cu suma de peste 239 milioane lei, reprezentand valoarea alocatiilor bugetare aferente perioadei 2006-2009 pentru realizarea reactorului 2 si pentru finantarea lucrarilor la unitatile 3-5 de la Cernavoda. Fondul Proprietatea se afla deja in litigiu cu Complexul Energetic Oltenia, dupa ce i-a dat in judecata pe membrii directoratului companiei, inclusiv pe directorul general Laurentiu Ciurel, pentru ca CE Oltenia a continuat sa livreze carbune companiilor de stat cu datorii restante fata de Complex, fiind vorba in special de CET-uri care furnizeaza energie termica sistemelor de incalzire centrala din mai multe localitati. Tot recent, Complexul Energetic Oltenia s-a constituit parte civila in dosarul Ponta-Sova privind prejudicierea complexurilor energetice Turceni si Rovinari, dosar in care este inculpat si directorul general al CE Oltenia, Laurentiu Ciurel.Se pregatesc de restructurare De asemenea, CE Oltenia a lansat de curand o licitatie pentru achizitionarea de servicii de consultanta in vederea elaborarii planului de restructurare, reorganizare si eficientizare a companiei, valoare estimata totala a contractului scos la licitatie de catre Complex fiind de 2,73 milioane lei (616.000 euro), TVA inclus. CE Oltenia a disponibilizat in acest an aproape 2.000 de angajati, care au primit pana la sase salarii medii brute drept compensatii, iar alte 1.070 de persoane au fost externalizate, astfel ca numarul salariatilor producatorului de energie a ajuns la 15.400. CE Oltenia a inregistrat un profit operational (EBITDA) de 392,72 milioane lei in primul semestru, triplu fata de rezultatul similar aferent primei jumatati a anului trecut, si o cifra de afaceri de 1,231 miliarde lei, cu 4,85% mai mare decat in S1 2014. Profitul brut a fost de 13,562 milioane lei, fata de o pierdere de 193,52 milioane lei in prima jumatate a anului trecut. "Rezultatul brut obtinut a fost puternic influentat atat de faptul ca nu au fost achizitionate certificatele de emisii de CO2 aferente productiei de energie din semestrul I, cat si de pierderea inregistrata din activitatea financiara", se arata in ultimul raport semestrial al companiei. Complexul Energetic Oltenia, care include exploatarile de lignit din Oltenia, termocentralele de la Craiova, Turceni, Rovinari si Braila, asigura peste 20% din productia de energie electrica al Romaniei. Complexul a fost infiintat in 2012 prin fuziunea complexurilor energetice Turceni, Craiova si Rovinari cu Societatea Nationala a Lignitului Oltenia Targu Jiu. Compania are 13 grupuri energetice, care cumuleaza o capacitate instalata de 3.900 MW.