(SNN): Subventiile la energia regenerabila afecteaza finantarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Producatorii verzi sa invete sa isi vanda energia - 21 decembrie 2015

Subventiile pentru energia regenerabila distorsioneaza piata de electricitate, iar acest lucru duce mai departe la o reactie in lant, afectand finantarea pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, proiect in valoare de 6,5 miliarde de euro. „In anul 2015 am ajuns practic la o echivalenta a pretului pe segmentul reglementat de piata cu pretul pe piata competitiva. Scaderea dramatica a preturilor pe piata competitiva este cauzata de subventionarea prin certificate verzi a surselor regenerabile. Daca in semestrul 1 2012, vorbeam de o medie de 192,75 lei/MWh, in primul semestru al anului 2015, media era de 151,02 lei/MWh, conform datelor noastre privind evolutia preturilor in aceasta perioada“, a declarat, pentru „Adevarul“, Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica. Ea a aratat ca scaderea pretului are un impact puternic asupra producatorilor conventionali, cum este Nuclearelectrica, din moment ce productia este constanta, iar costurile de productie nu pot fi diminuate intrucat acestea sunt fixe si includ ca prioritate securitatea nucleara. Disfunctionalitati in piata Lulache a afirmat ca producatorii nu trebuie fortati, acolo unde nu se poate, sa recurga la masuri extreme pentru a obtine profit, ci trebuie corectate aceste disfunctionalitati de piata. „Am observat cu totii ca in situatii dificile, cum a fost seceta din aceasta vara, producatorii conventionali, nuclearul si carbunele, au mentinut stabilitatea si functionalitatea sistemului energetic. Competitivitatea, cea reala, cere ca si producatorii din surse regenerabile sa depuna niste eforturi pentru a-si vinde energia. Aceasta situatie trebuie corectata. Diversitatea surselor este un mare avantaj, iar regenerabile joaca un rol important in atingerea tintelor de decarbonizare, dar o piata nu poate fi considerata functionala cand mentinerea in piata a producatorilor de regenerabile se face pe cheltuiala directa a consumatorilor si pe pierderile producatorilor conventionali. Un pret in scadere, din acest motiv, nu este un motiv de relaxare pentru nimeni. Cu atat mai putin pentru consumatori“, a punctat directorul general al Nuclearelectrica. Ea a precizat ca „scaderea artificiala a preturilor“ are efecte in lant. „Si scaderea artificiala a preturilor nu se opreste ca efect la scaderea profitului celorlalti producatori si cresterea volatilitatii pietelor, ci are efecte in structurarea proiectelor majore energetice pe termen lung. Un pret corect, stabilit integral de piata, poate modifica benefic o intreaga structura de finantare. In prezent, avem o reactie negativa in lant pornind de la stabilitatea sistemului energetic, trecand prin profitul producatorilor conventionali, buzunarul consumatorilor si terminand cu predictibilitatea investitiilor“, a mai spus Lulache. Efectul regenerabilelor asupra reactoarelor Nuclearelectrica realizeaza reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda impreuna cu China General Nuclear Power Corp. Investitia se ridica la 6,5 miliarde de euro, dar, la actualele preturi ale energiei, nu este rentabila. Astfel, proiectul necesita garantii sau ajutoare de stat. Romania vrea sa foloseasca o schema inventata in Marea Britanie, respectiv „contractele pentru diferenta“. Acestea presupun ca statul sa garanteze un anumit pret de vanzare a energiei generate de cele doua reactoare si sa plateasca diferenta de la pretul obtinut pe OPCOM pana la pretul-tinta. In cazul in care vor exista diferente intre pretul de pe bursa si cel garantat, diferenta care ar fi platita de stat va fi achitata fie din bugetul de stat – adica din buzunarul tuturor, fie de catre consumatori in facturile la electricitate. Cea mai generoasa schema din UE Concomitent, Romania sprijina productia de energie regenerabila prin sistemul de certificate verzi. Acestea se acorda producatorilor de energie verde la injectarea in sistemul energetic a unor cantitati de energie. Acestea sunt apoi preluate in mod obligatoriu de furnizori si incluse in facturi, dar costurile cu acestea se recupereaza de la consumatori, atat industrie, cat si populatie. Din cauza amenintarii marilor consumatori industriali cu relocarea sau inchiderea unor uzine, autoritatile au realizat o schema de exceptare, astfel ca subventiile sunt platite de micile firme si de consumatorii casnici. Romania si-a indeplinit deja tinta de energie regenerabila asumata in fata Comisiei Europene pentru 2020, de 24% din consumul total de energie, astfel ca statul a redus subventiile, provocand pierderi producatorilor din surse regenerabile. Inainte de taieri, Romania avea cea mai generoasa schema de sprijin pentru energia regenerabila din Uniunea Europeana, in valoare de 10 miliarde de euro. Din cauza excedentului de productie, in acest moment doar Nuclearelectrica si Hidroelectrica sunt profitabile intre producatorii de energie. Cum stau marii producatori de stat Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) a stabilit recent un pret reglementat de 120,55 lei/MWh pentru energia livrata populatiei de Hidroelectrica de la 1 ianuarie 2016, in crestere cu 5,5%, in timp ce pentru Hidroelectrica pretul reglementat a fost majorat la 162,51 lei/MWh, in urcare cu 2,57%. Nuclearelectrica inregistra in anul 2013 un profit net de 423 de milioane de lei la o cifra de afaceri de 1,93 de miliarde de lei. Anul trecut, insa, atat vanzarile, cat si profitul au scazut. Castigul net s-a situat la 133 de milioane de lei, in vreme ce afacerile s-au situat la 1,79 de miliarde. Hidroelectrica este in continuare pe profit, fiind cel mai ieftin producator national de electricitate. Compania, desi aflata in insolventa, consemna in anul 2013 un profit net de 718 milioane de lei, la vanzari de 3,08 miliarde de lei, in timp ce anul trecut inregistra un castig istoric de 941 de milioane de lei la venituri de 3,4 miliarde de lei. Carbunele, cel mai afectat Celalalt mare producator conventional, Complexul Energetic Oltenia, a fost afectat la randul sau de scaderea preturilor pe bursa de electricitate OPCOM. Compania inregistra un profit net de 118 milioane de lei in anul 2012, la o cifra de afaceri de 2,23 miliarde de lei, dar anul trecut a consemnat o gaura de 700 de milioane de lei la vanzari de 2,56 miliarde. Compania a fost nevoita sa faca restructurari masive. In fine, Complexul Energetic Hunedoara inregistra in anul 2012 un profit net de 37,9 milioane de lei, mai mare decat cel inregistrat de Nuclearelectrica atunci – de 34 de milioane – dar in ultimii ani a consemnat pierderi masive si a fost nevoita sa ceara ajutor de la stat. Anul trecut, compania a avut pierderi de 352 de milioane de lei la o cifra de afaceri de 670 de milioane de lei. Compania nu a putut achizitiona la timp certificatele de carbon necesare, astfel ca a primit un ajutor de stat de 167 de milioane de lei. In urma acestuia, societatea va trebui sa separe din nou termocentralele Mintia si Paroseni de minele de huila din Valea Jiului. Din cauza ca nu a reusit achizitia de certificate de emisii, societatea a fost amendata de Ministerul Mediului cu 538 milioane de lei.