JEREMY SIEGEL, PROFESOR DE FINANTE LA WHARTON: "Schimbarea drastica a politicii Fed-ului va duce la o corectie serioasa a actiunilor" - 23 noiembrie 2021

• Indicele preţurilor de consum din SUA a urcat cu 6,2% în octombrie, cea mai mare creştere din ultimii peste 30 de ani • Chiar şi cu puţină agitaţie pentru acţiuni, într-un scenariu inflaţionist investitorii trebuie să deţină active reale - iar acţiunile sunt active reale, spune Siegel Schimbarea drastică a politicii Rezervei Federale, pentru a face faţă inflaţiei ridicate, va duce la o corecţie serioasă a pieţei acţiunilor, crede Jeremy Siegel, profesor de finanţe la Wharton, conform unui articol publicat de CNBC. Siegel, care are o perspectivă pozitivă pe termen lung pentru bursă, a spus: "Nu sunt sigur că piaţa va fi pregătită pentru o schimbare în formă de U pe care Jerome Powell (n.r. preşedintele Rezervei Federale) o poate lua, dacă vom mai avea încă un raport prost legat de inflaţie (...). Va veni o corecţie". Indicele preţurilor de consum, indicator folosit pentru măsurarea inflaţiei, a urcat cu 6,2% în octombrie, conform datelor raportate de Departamentul Muncii din SUA la începutul acestei luni, marcând practic cea mai mare creştere din ultimii peste 30 de ani. Siegel a criticat Rezerva Federală pentru că întârzie în privinţa luării măsurilor anti-inflaţioniste. "În general, pentru că Fed-ul nu a făcut nicio mişcare agresivă, banii încă mai curg în piaţă. Fed-ul încă face relaxare cantitativă", a spus Siegel la CNBC. În opinia sa, momentul adevărului va veni la reuniunea Rezervei Federale din 14 - 15 decembrie. Dacă banca centrală semnalează o abordare mai agresivă pentru limitarea creşterii preţurilor, este posibil să apară o corecţie a pieţei bursiere, avertizează profesorul de finanţe de la Wharton. Totuşi, în ciuda îngrijorării sale, investiţiile lui Siegel sunt aproape în totalitate în acţiuni. "Nu există alternativă. În opinia mea, obligaţiunile devin din ce în ce mai rele, iar la o rată a inflaţiei de peste 6% şi care cred că va creşte, numerarul dispare", a spus profesorul de finanţe. Mai mult decât atât, Siegel anticipează că perioada cu preţuri în creştere se va întinde pe mai mulţi ani, inflaţia cumulată urmând să ajungă la 20% până la 25%. "Chiar şi cu puţină agitaţie pentru acţiuni, în acest scenariu (n.r. inflaţionist) trebuie să deţii active reale. Iar acţiunile sunt active reale; (n.r rebuie să deţii) tot ceea ce pe termen lung îşi va menţine valoarea", a spus Siegel. Dar depinde de companii, afirmă profesorul de finanţe, care subliniază că inflaţia poate fi neprielnică pentru marile corporaţii de tehnologie listate pe Nasdaq, indice care se află la niveluri record, după ce la finele săptămânii trecute a depăşit, pentru prima dată în istorie, pragul de 16.000 de puncte. "Dacă ratele dobânzilor cresc, acţiunile cu preţuri foarte ridicate ce înglobează fluxuri de numerar mult îndepărtate în viitor vor fi afectate, ca urmare a mecanismului de actualizare", a explicat Siegel. În opinia sa, recordurile recente ale acţiunilor companiilor de creştere au apărut pe fondul temerilor privind varianta Delta şi a scăderii randamentelor titlurilor de stat. Dar, profesorul de finanţe crede că numărul cazurilor de Covid se va diminua, pe măsură ce tot mai multor persoane li se va administra doza de rapel. În opinia sa, chiar dacă Rezerva Federală îşi va schimba brusc politica, bursa americană va trece destul de repede peste un astfel de şoc, iar investitorii vor dori din nou să deţină acţiuni de dividend şi ale companiilor financiare, în 2022. De la începutul anului, indicele S&P 500 a avut o creştere de circa 25%, fără perturbări importante pe parcurs, mişcare ce a continuat de fapt ascensiunea demarată de coşul de acţiuni anul trecut, după şocul Covid-19 din februarie - martie. Ascensiunea a apărut în primul rând pe fondul măsurilor monetare şi fiscale fără precendent ale autorităţilor americane, care au dus la inundarea pieţelor cu lichidităţi, ceea ce acum se vede în inflaţie. Deocamdată Rezerva Federală nu a anunţat că intenţionează să ridice prea curând rata dobânzii de politică monetară, care se află la minim istoric.