(BCC) incearca sa faca fata unor pierderi de 100 mil. lei in primul semestru - 17 august 2010

Mai mult de jumatate din creditele de 1,23 mld. lei (290 mil. euro) acordate de Banca Carpatica (simbol bursier BCC) erau considerate neperformante la finele primului semestru, aceasta fiind principala explicatie pentru pierderile istorice raportate. Banca Comerciala Carpatica, cu sediul central in Sibiu si controlata de omul de afaceri Ilie Carabulea, face parte din "liga mica" a institutiilor de credit, cu o cota de mai putin de 1% din activele totale de peste 78 mld. euro ale sistemului bancar local. Inca de la infiintare in 1999, strategia bancii s-a construit in jurul finantarii Intreprinderilor Mici si Mijlocii (IMM-uri), institutia mizand pe sprijinirea capitalului romanesc. In ultimii doi ani insa sectorul IMM-urilor a avut cel mai mult de suferit de pe urma crizei financiare si a inrautatirii mediului economic, aceasta situatie reflectandu-se si in bilantul creditelor. Astfel, la finele primului semestru Carpatica a raportat un indicator al creditelor neperformante (credite categorisite ca indoielnice, cu restante de peste 60 de zile, sau pierdere - cu restante de peste 90 de zile) de 56,08%, potrivit notelor care insotesc situatiile financiare semestriale, in conditiile in care media in sistemul bancar este de 17,8%. Mai exact, valoarea creditelor pe care banca are dubii ca le va recupera este de circa 694 mil. lei in conditiile in care valoarea totala a finantarilor brute acordate de banca este de 1,23 mld. lei la finele lunii iunie. Pentru a-si acoperi riscul creditelor neperformante, Carpatica a constituit provizioane in valoare de 146,7 mil. lei in primul semestru. Provizioanele au adus banca pe pierderi in conditiile in care profitul din exploatare al bancii a fost de 40 mil. lei in primul semestru. Veniturile nete ale bancii au fost de 107,6 mil. lei in primul semestru, mai mari cu 44% fata de acelasi interval al anului trecut. Banca a castigat din dobanzi 48,6 mil. lei, mai mult decat dublu fata de prima jumatate a anului trecut, veniturile din comisioane inregistrand o scadere de 26,5%, pana la 22,2 mil. lei. Cheltuielile bancii au scazut cu 5%, pana la 67,4 mil. lei. Conducerea bancii nu a putut fi contactata pentru a comenta rezultatele. A vandut titluri de stat si a investit in obligatiuni Activele bancii s-au contractat cu 8% in primul semestru, pana la o valoare de 3,04 mld. lei (715 mil. euro). Pe Bursa actiunile bancii au pierdut 12,6% din valoare in primul semestru, iar capitalizarea bursiera a bancii a scazut cu 30 mil. lei, pana la 241 mil. lei la finele lunii iunie. In cautare de randamente mai mari pentru portofoliul propriu, Carpatica si-a redus din expunerea pe titlurile de stat in favoarea obligatiunilor corporatiste in prima jumatate a anului. Astfel, plasamentele in titlurile de stat au scazut cu 500 mil. lei, pana la 667,3 mil. lei, in timp ce valoarea plasamentelor in obligatiuni emise de institutii de credit si companii a crescut cu 250 milioane de lei, pana la 415 milioane de lei. IMM-urile au fost veriga slaba in lantul finantarilor Cele mai consistente finantari acordate de Carpatica erau la finele lunii iunie catre societati active in industrie (251,1 mil. lei), comert (250,6 mil. lei) si servicii (225 mil. lei). Finantarile Carpatica catre persoanele fizice au fost in valoare de 145 mil. lei. "Prin strategia de expansiune si prezenta in tara, Carpatica este mult mai expusa la criza decat jucatorii de talie mai mare, care mizeaza in special pe segmentul de retail. Carpatica are sedii in orase unde companiile au fost sever afectate de criza. Pe de alta parte, prin dimensiunea mica, banca are o elasticitate mai mare a veniturilor si o fluctuatie ridicata a clientilor. Pierderile s-au produs si din cauza faptului ca la nivelul managementului riscului Carpatica este sub alti jucatori din piata care si-au imbunatatit acest segment prin importul de profesionisti din strainatate", a spus Florin Ilie, directorul departamentului piete de capital al ING Bank. Totusi niciuna dintre bancile cu capital romanesc nu a solicitat pana acum sprijinul statului, in conditiile in care multe banci din Occident, inclusiv ING, au primit de la statele lor ajutoare de miliarde de euro sub diverse formule pentru a face fata crizei subprime in momentele sale de varf. O noua majorare de capital, tot mai posibila Pentru "a creste rezistenta bancii la socurile sistemice si macroeconomice", actionarii Carpatica in frunte cu omul de afaceri Ilie Carabulea care a ajuns sa controleze direct peste 37% din capitalul bancii au majorat capitalul bancii cu 50 mil. lei, pana la 278,9 mil. lei in aceasta primavara. De asemenea, in toamna anului trecut banca a semnat un acord de finantare alternativ de 50 de milioane de euro cu societatea de transport Attlasib, detinuta tot de Carabulea, care mai detine circa 4% din Carpatica, si alte doua acorduri in valoare de cate 1,5 milioane de euro cu oamenii de afaceri italieni Olivio Lucio si Olivo Gian Antonio, care detin impreuna peste 10% din capitalul bancii. Scadenta celor trei acorduri este la finele lunii octombrie 2010. "Indicatorul de solvabilitate de 11,57% raportat de banca la finele primului semestru nu este suficient pentru o banca care inregistreaza pierderi de peste 100 de milioane de lei, astfel ca ma astept ca banca sa fie recapitalizata, posibil printr-o noua majorare de capital pana la finele acestui an. Mai mult, la nivelul intregii economii sunt sanse tot mai mici ca al doilea semestru al anului sa fie mai bun decat primul", a continuat Ilie. Pentru intreg anul 2010 Carpatica si-a bugetat pierderi de 94,63 milioane de lei - cele mai mari din istoria bancii - in conditiile unei cresteri de patru ori a provizioanelor nete, la 160,7 milioane de lei. Astfel ca pentru a se incadra in indicatorii bugetati banca ar trebui sa incheie al doilea semestru cu un profit de peste 11 milioane de lei. Din toamna anului 2009, Carpatica a trecut la un sistem dualist de administrare, fiind condusa de un consiliu de supraveghere in frunte cu Ilie Carabulea si de un directorat condus de Nicolae Surdu. In prima jumatate a anului banca a continuat restructurarile, numarul mediu de salariati ai bancii fiind de 1.709, mai putin cu 300 fata de acelasi interval al anului trecut. Salariile totale platite catre angajati au scazut cu 900.000 de lei, pana la un total de 28,3 mil. lei in primul semestru.