(OLT) se indreapta aproape sigur spre faliment - 06 februarie 2019

Comisia Europeană a decis că statul român trebuie să recupereze un ajutor de stat acordat societăţii Oltchim Râmnicu Vâlcea. Acesta este în valoare de 335 de milioane de euro, plus dobânzi. „Comisia a concluzionat că finanţarea publică acordată de România societăţii Oltchim, de aproximativ 335 de milioane de euro, plus dobânzi, este incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat şi trebuie să fie recuperată de România de la Oltchim SA”, informează societatea într-un raport adresat Bursei de Valori Bucureşti. Privatizarea Oltchim a eşuat în anul 2012. Pe 20 septembrie 2012, Dan Diaconescu a câştigat licitaţia pentru preluarea a 54,8% dintre acţiunile Oltchim Râmnicu Vâlcea, după ce a oferit 203 milioane de lei, apoi s-a dovedit incapabil să plătească aceşti bani. Au urmat cinci ani de sevraj economic. Oltchim, odată lider regional, şi-a pierdut piaţa. Acum, Comisia Europeană a concluzionat că “cumpărătorii activelor Oltchim nu beneficiază de ajutoarele acordate anterior Oltchim, deoarece au achiziționat activele în condițiile pieței”. Aceasta înseamnă că responsabilitatea de a rambursa ajutorul rămâne la Oltchim. Ştefan Vuza stă liniştit. Sensul afirmaţiei Comisiei este legat de achiziţia unor active Oltchim de către Chimcomplex Borzeşti. La finalul anului trecut, Chimcomplex, deţinută de omul de afaceri Ştefan Vuza, a achiziţionat active Oltchim. Finanţarea pentru cea mai mare parte a sumei date de Vuza ar veni de la banca VTB Europe, cu capital rusesc, dar şi de la Credit Suisse. Revine în sarcina Oltchim să restituie ajutorul de stat primit şi nu are legătură cu cumpărătorii care cumpără activele reale, tangibile ale companiei”, explică expertul în management Valentin Ionescu. “Chimcomplex a cumpărat active de la Oltchim, dar nu pe firma lui Vuza decurge plata datoriei acesteia faţă de stat, ci pe persoana juridică Oltchim. Statul român este obligat să recupereze acest ajutor de stat”, a spus RL Ionescu. “Statul nu are cum să recupereze de la Oltchim această sumă”, afirmă specialistul. Banii din privatizare, crede Valentin Ionescu, se duc către plata datoriilor la alţi creditori. Ce s-ar putea face? Soluţia parcului industrial. Aici începe partea complicată. Soluţia, susţine Ionescu, “ar fi să se transforme platforma Oltchim într-un fel de parc industrial, cum este Platforma Roman de la Braşov, pe care să-şi desfăşoare activitatea mai multe societăţi. Să facă o reprofilare şi, din activităţile noi, să plătească datoria către stat într-un timp anume, de la cinci la 10 ani. Mai din scurt nici nu se pune în discuţie”. De ce nu? Jurnalul de afaceri scrie despre o “creștere impresionantă a profitului Oltchim, în perioada ianuarie-septembrie 2018”. Rezultatul companiei a avansat cu 110,4%, de la 39,906 milioane lei la 83,958 milioane lei, deci cam 17 milioane de euro. Oltchim a avut în perioada amintită cele mai bune rezultate din activitatea curentă, de la intrarea în procedura insolvenţei, fără a lua în considerare influenţa, în anul 2015, a profitului scriptic determinat de anularea datoriilor conform planului de reorganizare. Banii aceştia sunt un profit bun, dar, ca ordin de mărime, sunt mult sub suma de plată pe care o are Oltchim acum la statul român. Avansul companiei e de 20 de ori mai mic decât ajutorul de stat de returnat. De unde să plătească deci Oltchim creanţa? “Nu are de unde. Primeşte banii pe vânzarea activelor, 127 de milioane de euro fără TVA, care se duc la bănci”, spune Valentin Ionescu. Dar banii aceştia nu sunt suficienţi. Ce se întâmplă apoi? Gheorghe Piperea intentează proces la CJUE. Specialistul în insolvenţă Gheorghe Piperea, care este organizatorul judiciar al Combinatului Oltchim, a declarat pentru „România liberă”: „Noi urmează să facem o contestaţie la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene împotriva acestei decizii, pe care o considerăm nelegală şi neîntemeiată. Sper să facă acelaşi lucru şi statul român. Mie mi se pare că este şi un pic la limita eticii să sancţioneze acest debitor, care este în insolvenţă, pentru fapte anterioare insolvenţei”. Ce se va întâmpla în continuare? „Judecătorul sindic trebuie să stabilească ordinea de creditare în încasarea acestor sume, iar noi vom reface tabelul creditorilor. Apoi, vom finaliza planul de reorganizare, care acum vorbeşte despre lichidarea celorlalte active ce se află la Piteşti”, explică Piperea.Mai apoi, în funcţie de prioritatea din tabloul creditorilor, urmează să se achite din această sumă sau nu. „Ceea ce nu se achită, indiferent de dobânzi sau penalităţi, se şterge, pentru că acesta este efectul falimentului“, spune expertul. Într-adevăr, Oltchim informează BVB că se retrage de pe piaţa de capital. „Faţă de informaţiile şi declaraţiile apărute în presă, raportate la evoluțiile majore privind activitatea şi activele Oltchim SA, precum şi faţă de împrejurarea că durata de execuţie a planului de reorganizare expiră în luna aprilie 2019”, societatea informează acţionarii că, „la data primirii de către ASF a comunicării privind intrarea în procedura de faliment, intervine retragerea valorilor mobiliare de pe piaţa reglementată, pe care acestea se tranzacţionează”. Este o soluţie transformarea platformei Oltchim în parc tehnologic, cum se gândeşte Valentin Ionescu? „Procedura de reorganizare conţine, în momentul de faţă, gestionarea activelor de la Piteşti“, explică Gheorghe Piperea. Anume, detaliază Piperea, „în momentul de faţă, încercăm să convingem trei autorităţi locale – CJ Argeş, Primăria Piteşti şi Primăria Bradu – să dea în proprietate acest activ de la Piteşti, care înseamnă două milioane de metri pătraţi şi infrastructură“. Anume care activ? „Platforma Petrochimică Bradu. Aceasta e în stare de conservare bună. Desigur însă că nu se mai poate face petrochimie, această activitate s-a oprit din anul 2008. Ea ar putea fi transformată într-un parc tehnologic”, spune specialistul. Oltchim informează Bursa de Valori asupra noii sale structuri organizatorice. Aceasta include „Divizia Vâlcea, compusă din şase compartimente şi un sector al unităţilor în conservare, şi Divizia Bradu-Piteşti, cu patru compartimente şi un sector cu unităţile în conservare”. Care e situaţia angajaţilor Oltchim? „Numărul de salariaţi a scăzut la 177”, informează compania, în documentul anterior citat, explicând că „reducerea de personal s-a realizat prin încheierea de contracte individuale de muncă cu cumpărătorii de către 1.356 de angajaţi şi prin concedierea colectivă, cu acordarea de salarii compensatorii, conform prevederilor CCM în vigoare, a 436 de salariaţi”. În 2015, Oltchim avea 2.200 de salariaţi. 10.000 de angajaţi avea combinatul în perioada sa de glorie. Întrebarea este: se recuperează sau nu această sumă? „Mai întâi, trebuie rambursate sumele la creditorii bugetari, apoi judecătorul sindic va decide care e prioritatea. În funcţie de aceasta, se vor duce către bănci, care au ipoteci”, explică procedura Gheorghe Piperea. „Bineînţeles, o parte din datorii nu se va acoperi. Întrucât este vorba despre o lichidare, când aceasta se finalizează, tot restul de datorii se şterge. Acesta e efectul lichidării prin faliment”, a spus Gheorghe Piperea RL.