(UCM), cu o istorie de 240 de ani, a ajuns in insolventa dupa 10 ani de management privat defectuos, iar acum statul incearca sa o salveze prin nationalizare pentru ca un oras intreg sa nu dispara - 30 august 2013

Cand intri pe poarta UCM Resita te impresioneaza dimensiunea de dezvoltare a uzinei, care are 25 de hectare de hale si se intinde pe o suprafata de 130 de hectare. La UCM totul este urias: halele de productie, utilajele care ajung si la 15 metri lungime si inaltime, echipamentele pentru hidrocentrale care se produc aici si care ajung sa cantareasca si 120 de tone. UCM este un mamut industrial care s-a extins in toate directiile timp de doua veacuri si jumatate si a devenit practic sinonim cu orasul Resita, platformele industriale ale uzinei fiind amplasate in trei regiuni diferite ale orasului. „Platforma veche este situata in partea de sus a orasului si are o sectie de motoare navale, una de servomotoare, alta de tratament termic, de mecanica grea, de generatoare mari, sculerie si sectia diesel, unde se faceau motoare. Platforma a doua care este praf si pulbere acum, unde erau sectoarele asa -zise calde, otelarie, turnatorie, neferoase, forje. Toate piesele turnate din otel sau fonta, alama, bronz. Acum nu mai e aproape nimic. Aceasta este platforma Calnicel din cadrul UCM, construita intre anii 75’ si 83’. Cuprinde trei sectii, o sectie de prelucrari mecanice mari, sectia de sudura, sectia de generatoare mici pana la 10 MW inclusiv motoare de toate tipurile“, spune Stefan Verdet, directorul de productie al UCM Resita, care lucreaza in uzina de peste 40 de ani. Inainte de ‘89 uzina de la Resita dadea de lucru la peste 14.000 de oameni, insa odata cu prabusirea economiei interne de dupa Revolutie si un management privat care intr-un deceniu n-a reusit sa o rentabilizeze, in companie mai sunt astazi 1.590 de salariati si aceia traiesc cu grija ca-si vor pierde locurile de munca. Din cauza scaderii comenzilor si a afacerilor la o treime in prima jumatate a anului, in octombrie urmeaza sa fie restructurati 200 de salariati ai UCM. „Din 60 si ceva de soferi cati erau pe vremuri in uzina am mai ramas eu si inca vreo trei“, spune unul dintre angajatii societatii. In sectiile de productie ale uzinei sunt la lucru numai o mana de oameni, care muncesc pe utilaje vechi de zeci de ani, o parte din acestea fiind modernizate insa cu banii putini pe care compania a reusit sa-i stranga.„Pe platforma aceasta erau candva 4.000 de angajati, iar astazi mai sunt in jur de 500 de oameni. Utilaje noi de la zero nu am cumparat, dar sa va spun ceva. Nimeni nu ar arunca asemenea masini mari. Decat sa dam 5 milioane de euro pe o masina noua cu 200.000 - 300.000 de euro am facut modernizari. Avem facute astfel de modernizari la 4 - 5 masini mari, care merg super la ora actuala. Pastram partea mecanica din ele si partea electronica o modernizam complet, o facem cu programe pe calculator“, spune Verdet. Inainte de ‘89 compania exporta pana la 15% din productie catre tari precum Turcia, tarile arabe sau China. Astazi foarte putine componente mai merg la export, iar compania se sprijina pe comenzile de la Hidroelectrica, si ea de asemenea cu probleme, fiind pana in iunie in insolventa. „Acum mergem in sectia mecanica grea unde avem un carusel de prelucrare a camerelor cu diametru de pana la 16 metri, echipament unic in Romania. Aceasta este o camera rotor de turbine de pe Valea Oltului. Camera rotorului este cea in care se invarte motorul de turbina. Are un diametru de 6 metri, dar am facut si la diametre de 10 metri. Acestea sunt echipamente mari care se fac din doua bucati ca sa poata fi transportate“, spune Stefan Verdet. Una dintre problemele companiei este ca de ani buni nu a mai prins comenzi pentru motoare diesel si motoare navale care contribuiau serios la afacerile societatii si dadeau de lucru la mii de oameni. „Inainte de ‘89 faceam motoare navale de 20.000 de cai-putere. Acum nu se mai fac pentru ca se faceau dupa licenta. Se livrau la Navrom si alte companii, dar acum mai exista nave in Romania? Fabrica de motoare diesel e inchisa practic. Utilajele le-am transferat si modernizat, am adus si oameni. Se mai facea pe vremuri utilaj metalurgic. Faceam pentru toata metalurgia si toate termocentralele din Romania motoare de la 5 kW la 10 MW la curent continuu, curent alternativ, tot ce vreti. Totul s-a dus de pomana“, spune Verdet. Resita era in anii ‘90 unul dintre centrele industriale importante din tara, aici fiind realizate primele locomotive din Romania, care la inceput erau locomotive cu aburi. In anii 1770 cand la Resita incepea sa se dezvolte o industrie infloritoare in Romania, nici nu existau Statele Unite ale Americii. Astazi locomotivele produse la Resita au ramas istorie, fiind expuse la muzeu in centrul orasului care se sprijina doar pe doua fabrici, respectiv producatorul de hidroagregate UCM Resita, cu 1.590 de angajati, care se chinuie sa ramana in viata pentru ca este in insolventa si n-are comenzi, si combinatul siderurgic TMK Resita, unde mai lucreaza 700 de oameni. In Resita numai disponibilizarile de la producatorul de utilaj greu UCM Resita si combinatul siderurgic TMK Resita au lasat pe drumuri circa 22.500 de oameni de la Revolutie, iar populatia orasului a scazut cu 18% in ultimul deceniu, la circa 65.000 potrivit datelor de la recensamantul din anul 2011. Importanta UCM Resita depaseste insa granitele sociale si economice si ajunge sa reprezinte o componenta cheie a sigurantei energetice a Romaniei in conditiile in care compania este principalul furnizor de hidroagregate si alte echipamente pentru Hidroelectrica, cel mai mare producator de energie care asigura o treime din energia Romaniei. „UCM a fost fondata de fiscul austriac si o societate cu o foarte mare traditie si un palmares de invidiat. Din pacate, traverseaza o perioada mai putin fasta materializata printr-o procedura de insolventa deschisa in 2011“, spune Remus Borza, administratorul judiciar al companiei. El afirma ca anul trecut cand s-a ocupat mai mult de soarta uzinei aceasta a revenit pe profit, cu 3,2 mil. lei si afacerile au crescut cu 24%, la 152 mil. lei, dupa pierderi majore in anii precedenti. Pe fondul restructurarilor de la Hidroelectrica din cauza insolventei, aceasta si-a redus comenzile la o treime in 2013, astfel ca afacerile UCM s-au prabusit de trei ori in primul semestru din acest an, la 26 mil. lei, iar pierderile au depasit vanzarile, ajungand la 27,3 mil. lei. „Este inadmisibil la o societatea ca fondul de salarii sa fie aproape egal cu cifra de afaceri. Sigur nu este vina salariatilor, care sunt niste bijutieri, niste artisti in adevaratul sens al cuvantului. Ei sunt un tezaur si un bun national. Romania nu va fi in stare in urmatorii zeci de ani sa dea oameni cu atata iscusinta si har ca aceia de la UCM Resita. Au o precizie de microni. I-am vazut in multe situatii si la Raul Mare Retezat si in alte centrale, la statoare. Dar in acelasi timp sunt sectii intregi care nu mai au incarcare nu de azi de maine, ci de ani de zile. De exemplu, sectia de motoare diesel sau sectia navala de 15 ani n-au mai avut o comanda serioasa ca sa justifice sa mentii 300 de oameni si cu regret UCM va trebui sa se concentreze pe ce avem piata, adica productia de echipament hidroenergetic“, spune Remus Borza. El vrea sa puna la cale in urmatoarea luna impreuna cu conducerea societatii un plan de redresare, care va cuprinde si un plan de eficientizare prin restrangerea halelor de productie si valorificarea activelor care nu sunt necesare pentru a putea readuce compania pe profit. In acelasi timp administratorul judiciar incearca aducerea unei echipe de conducere care sa ajute compania sa atace pietele externe si sa atraga clienti noi care sa sustina activitatea companiei dupa ce directorul comercial a fost concediat in urma rezultatelor dezastruoase din acest an ale societatii. „Am propus sa facem un plan minimal care a nu se confunda cu planul de reorganizare, dar va fi parte integranta a acelui plan. In acest plan vor fi definite directiile de dezvoltare ale UCM Resita pe urmatorii ani si masuri urgente de redresare si imbunatatire a indicatorilor financiari. Este posibil ca in septembrie sa se solutio­neze contestatiile la tabelul creditorilor si pana la sfarsitul anului compania va avea un plan de reorganizare“, spune Borza. El incearca de un an de zile sa convinga autoritatile sa ajute la redresarea UCM, care se afla intr-o situatie critica, cu datorii acumulate de 859 mil. lei (circa 200 mil. euro) si de care nu poate sa scape decat printr-o hotarare de guvern. Statul este creditor majoritar cu 511 mil. lei (127,5 mil. euro), adica aproape 60% din totalul creantelor UCM. Reprezentantii statului au dat saptamana trecuta primele semne ca vor sa rezolve problemele UCM, cand a fost aprobat in sedinta de guvern un memorandum prin care statul isi da acordul privind transferul creantelor UCM de la ANAF la AAAS si conversia creantelor statului in actiuni. In urma acestei proceduri statul ar redeveni actionar majoritar al UCM cu peste 90% din actiuni si compania ar scapa de povara datoriilor care nu-i permit sa se redreseze. „Exista vointa politica si dorinta guvernului Ponta de a salva UCM Resita pentru ca Remus Borza a avut solutii convingatoare in ceea ce priveste perspectiva companiei. A fost initiativa ministrului Constantin Nita cu acest memorandum care a fost validat saptamana trecuta. UCM nu este insa salvata si in continuare ramane in sarcina Guvernului si a Parlamentului. Cred totusi ca putem fi optimisti si forta politica pe care o are Sorin Frunzaverde si noi care reprezentam PSD-ul, de a persevera intr-o initiativa de suflet care se numeste UCM, va fi incununata de succes“, spune Ion Mocioalca, deputat si vicepresedinte PSD. El este unul dintre reprezentantii la nivelul judetului impreuna cu Sorin Frunzaverde, presedintele Consiliului Judetean si Silviu Hurduzeu, prefectul judetului Caras-Severin, care au convins autoritatile de la Bucuresti sa dea o mana de ajutor celei mai mari companii din Resita, UCM, prin transferul creantelor la AAAS si conversia acestora in actiuni. Conversia nu se poate face insa decat dupa ce Parlamentul decide sa modifice o prevedere din lege care nu da voie createlor bugetare sa fie convertite in actiuni pentru companiile in insolventa. „Aceasta miscare prin preluarea creantei ANAF se inscrie intr-un program mai amplu al guvernului. In aceeasi situatie se afla Aversa, Fortus Iasi si Remin Baia-Mare, care sunt in plin proces de restructurare si se integreaza total in strategia guvernului de reindustrializare si reinsertie a industriei si de creare a locurilor de munca. Este important ca UCM are potential, are o tehnologie nu la cel mai inalt nivel, dar care este oarecum rezonabila la nivel european, dar calitatea fortei de munca acopera unele lacune din punctul de vedere al produc­tivitatii muncii. Are o piata potentiala care trebuie sa fie exploatata la maximum“, spune Adrian Volintiru, presedintele AAAS (fostul AVAS). El spune ca si statul poate sa fie un bun administrator daca numeste oameni competenti care se implica in activitatile societatilor. „Am rugat conducerea si liderii sindicali sa contribuie la o strategie care sa includa posibilitati de restrangere teritoriala a activitatii la nivelul unitatilor unde sunt si vor fi comenzi. Trebuie sa lasam in spate nostalgiile trecutului gen «utilajul acesta este unicat in Europa», dar de fapt el nu produce nimic, produce doar costuri. Cutare pamant este al UCM de 300 de ani, n-ai nevoie de el, valorifica-l si fa rost de bani pentru capital de lucru si investitii. Trebuie sa ne concentram pe partea de core-business“, spune Volintiru.