Ajutoarele de stat pentru (SNP), reciproc avantajoase. Ce facilitati au primit petrolistii si ce a castigat statul - 08 decembrie 2014

Pe langa redeventele mici, compania a beneficiat in mai multe randuri de scutiri si inlesniri, dar si statul a avut de castigat pentru ca Petrom a devenit cel mai mare contributor la buget. Statul roman a acordat in ultimii zece ani ajutoare in valoare de sute de milioane de euro companiei Petrom, principalul beneficiar al sistemului de redevente mici la petrol si gaze naturale. Ajutoarele s-au reflectat in scutirea de datorii bugetare sau permisiunea de a folosi doar gaze naturale de productie interna, mult mai ieftine fata de cele importate din Rusia. Scandalul redeventelor, declansat in ultimele zile, isi are originea in privatizarea Petrom, operatiune care a avut loc in anul 2004, cand grupul austriac OMV a fost declarat castigator al licitatiei internationale organizata de catre statul roman. In acel moment, austriecii au inclus in contractul de privatizare o clauza de stabilitate, in care se prevedea expres ca statul roman nu poate majora redeventele la petrol si gaze timp de zece ani de la privatizare. Redeventele se situeaza intre 3,5% si 13,5% din valoarea productiei, in functie de dimensiunea zacamantului. Anual, statul colecteaza din redeventele la petrol si gaze naturale o suma situata in jurul a un miliard de lei. Redeventele mici au fost „mana cereasca“ pentru Petrom: compania a realizat cea mai mare parte a profitului EBIT (inainte de dobanzi si taxe –n.r.) numai din divizia de explorare si productie. Astfel, Petrom a inregistrat pe intreg anul 2013 un profit EBIT de 5,95 miliarde de lei, in vreme ce divizia de explorare si productie a generat singura 5,5 miliarde, potrivit ultimului raport financiar al companiei. Avantaje si pentru Romgaz De aceste redevente scazute a beneficiat si Romgaz, companie controlata de catre statul roman. De altfel, nu numai legea de aprobare a privatizarii Petrom bloca majorarea redeventelor, ci si contractele de concesiune a zacamintelor. Spre exemplu, daca un contract de concesiune este semnat pe 25 de ani, atunci statul poate creste redeventa abia peste 25 de ani. Astfel, chiar daca legislatia prevede faptul ca statul poate majora redeventele de la finele lui 2014, acest lucru nu produce efecte decat pentru viitoarele concesiuni pe care le va acorda statul roman, nu si pentru zacamintele deja exploatate de catre Petrom si Romgaz. Sau le poate majora unilateral si se expune riscului de a plati despagubiri. Liber de datorii la privatizare Pentru a face mai atractiva privatizarea, Guvernul Nastase a mai decis in 2004 si stergerea datoriilor si penalitatilor Petrom la bugetul general consolidat al statului. Astfel, potrivit raportului financiar al Petrom pe anul 2004, prin Ordonanta de Guvern nr.15/2004, statul a renuntat la 9.525 de miliarde de lei vechi. La cursul mediu din acel an, acest lucru inseamna 300 de milioane de dolari. La aceste sume se adauga si factura pentru ecologizarea terenurilor, pe care, tot prin contract, statul roman si-a asumat ca o va plati. Raportul anual pe anul 2010 al Petrom estimeaza ca aceste costuri ar putea atinge sume de 2,45 miliarde de lei, adica 601 milioane de euro la cursul de la acel moment. Suma este apropiata de valoarea de 669 milioane euro pe care grupul austriac OMV a achitat-o pentru preluarea a 33,34% din actiunile Petrom.Gaze ieftine pentru termocentrala Brazi Un alt moment interesant in relatia dintre Petrom si stat s-a desfasurat in anul 2012, cand Petrom a obtinut dreptul de a utiliza doar gaze din productia nationala la termocentrala de la Brazi, nemaifiind obligata sa faca un „cos“ cu importurile din Rusia – mult mai scumpe. Mai exact, in vreme ce toata industria si populatia au fost fortate sa plateasca aceasta cota de importuri, atat Petrom, cat si Romgaz au beneficiat de aceasta prevedere. Pe romaneste, acest artificiu legal a permis reducerea costurilor pentru termocentralele de la Brazi si Iernut, cea din urma fiind detinuta de catre Romgaz. Consiliul Concurentei si-a dat acordul pentru aceasta masura, dar numai in conditiile in care de prevederile ei beneficiaza toti producatorii de gaze cu termocentrale proprii. Acestia oricum nu erau decat doi, deoarece Amromco, Raffles Energy, Aurelian Oil & Gas si Foraj Sonde – ceilalti producatori de gaze din Romania – sunt prea mici si nu au propriile centrale. Autoritatile au luat aceasta masura in ciuda protestelor industriasilor. Anterior, Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie (ANRE) castigase un proces cu Petrom pe aceasta tema. Ce a castigat statul. Pe de alta parte, in cei zece ani de la privatizare, Petrom s-a transformat dintr-o companie-problema a Guvernului in cea mai mare societate din Romania si cel mai mare contributor la buget. Statul a profitat din plin din acest „mariaj“, dupa ce Petrom si-a crescut vanzarile de la 8,6 miliarde de lei in 2004 la 24,1 miliarde de lei in 2013. Triplarea vanzarilor a adus mari sume de bani la buget, din moment ce statul colecteaza jumatate din pretul unui litru de carburant, prin TVA si accize. Tehnic vorbind, insa, aceste taxe nu sunt ale Petrom, ci sunt platite de catre consumatori. Concomitent, Guvernul a introdus in 2013 o taxa speciala de 0,5% pe extractie si alta de 60% pe liberalizarea pretului la gaze. Acestea vor fi prelungite cu inca un an, potrivit Ministerului de Finante, dupa ce premierul Victor Ponta a anuntat prelungirea cu un an a redeventelor actuale. In fine, din 2014, Guvernul Ponta a impus si taxa pe constructii speciale, de 1,5% din valoarea activelor, plus o acciza de 7 eurocenti pe litrul de carburanti. Facilitati si pentru Rompetrol si Lukoil Petrom nu este singura companie din domeniul petrolier care a beneficiat de stergerea datoriilor, astfel de inlesniri primind si Rompetrol, si Lukoil. Statul a decis in anul 2003 transformarea datoriilor Rompetrol catre buget in obligatiuni cu maturitate de sapte ani, valoarea acestora fiind de 603 milioane de dolari. Insa, in 2010, Rompetrol – detinut de catre grupul kazah de stat KazMunaiGaz – a rascumparat doar 71 de milioane de dolari, iar restul a fost convertit in actiuni. Statul roman a devenit, astfel, actionar, cu 44% din actiuni. Anul trecut, Guvernul a semnat cu Rompetrol un memorandum prin care kazahii se obliga sa plateasca 200 de milioane de dolari pentru rascumpararea a 26,6% din actiuni si a promis crearea unui fond de investitii de un miliard de dolari. Numai ca astfel statul nu isi va mai recupera niciodata intreaga valoare a datoriei. Grupul rus Lukoil a beneficiat, la randul sau, de o stergere de datorii. Lukoil a cumparat in anul 1998 rafinaria Petrotel din Ploiesti pentru 53 de milioane de dolari si promisiunea unor investitii. Numai ca, ulterior, in 2002, Guvernul Nastase a sters datorii de 92,5 miliarde de lei vechi, echivalentul a 3 milioane de dolari. Grupul Lukoil a fost implicat acum doua luni intr-un dosar de evaziune fiscala si spalare de bani de 230 de milioane de euro. Mai multi directori ai Petrotel sunt cercetati.