Analiza Rl: De ce dispar dinozaurii politici - 04 iulie 2016

Mai mulți parlamentari sau aleși locali și-au anunțat retragerea din politică în cursul acestui an. Unii s-au retras în urma anchetelor DNA, alții au făcut un pas înapoi sperând să revină. Președintele fondator al Uniunii Naționale pentru Progresul României (UNPR), Gabriel Oprea, a anunțat vineri că își dă demisia din partid și că va activa ca senator independent până la finalul acestui mandat, după care se va retrage din politică. Retragerea vine în condițiile în care formațiunea negociază o fuziune sau alianță cu PNL. La discuții, liberalii au propus o fuziune, dar au afirmat că nu îl vor primi în rândurile lor pe Gabriel Oprea, care este acuzat în două dosare penale și nu corespunde criteriilor de integritate ale liberalilor. Ulterior, generalul ar fi încercat să tatoneze terenul pentru a fi primit de PSD, dar nu a avut câștig de cauză, Liviu Dragnea considerându-l prea apropiat de fostul premier Victor Ponta. Pe de altă parte, președintele social-democraților a declarat joi că i se pare foarte grav că președintele Iohannis s-a întâlnit cu lideri ai UNPR - printre care și Gabriel Oprea - pentru a discuta despre fuziunea acestei formațiuni cu PNL. Acuzațiile lui Dragnea au fost dezmințite atât de Administrația Prezidențială, cât și de liderul uneperist Valeriu Steriu. Oprea, șeful racolărilor: Retragerea lui Oprea pune punct unei perioade de șapte ani în care partidul acestuia, UNPR, a înclinat balanța în politica românească, racolând parlamentari de la alte formațiuni politice. După ce Traian Băsescu a câștigat un nou mandat de președinte în 2009 și l-a propus tot pe Emil Boc premier, Gabriel Oprea a racolat mai mulți parlamentari din PSD, formând Uniunea Națională pentru Progresul Român, partid care a asigurat majoritatea Guvernului Boc. În schimb, a primit postul de ministru al Apărării Naționale, pe care l-a deținut atât în Guvernul Boc, cât și în guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu. După ce PDL a pierdut puterea, generalul s-a reorientat către PSD. În iulie 2012, UNPR și Partidul Social Democrat au format Alianța de Centru Stânga, care a devenit parte a USL. A fost răsplătit cu un post de vicepremier pe domeniul apărării, iar după retragerea PNL (2014) a devenit și ministru de Interne. Vara lui 2015 a marcat apogeul carierei lui Oprea. Uniunea pentru Progresul României a ajuns să aibă peste 60 de parlamentari, din care 45 racolați din alte partide, iar majoritatea depindea de UNPR. A fost premier interimar în timp ce Victor Ponta a plecat în Turcia pentru operaţie, iar liberalii îi făceau curte pentru schimbarea majorităţii parlamentare. În aceste condiţii, apăruseră informaţii neoficiale potrivit cărora Gabriel Oprea ar putea deveni viitorul premier al României. Strategia lui Oprea, de a asigura ani de zile majoritatea parlamentară fie pentru PDL, fie pentru PSD, prin racolarea de parlamentari de la alte partide, părea să dea roade. Prăbuşirea lui a fost provocată de moartea unui poliţist, Bogdan Gigină, care deschidea coloana oficială a vicepremierului. Onțanu, alături de șeful său: Ulterior, Gabriel Oprea și-a pierdut și postul de vicepremier, după demisia premierului Ponta, în urma scandalului legat de incendiul din Clubul Colectiv, în care era implicat un membru UNPR, primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. Apoi DNA a anunțat în februarie că Gabriel Oprea este urmărit penal pentru abuz în serviciu, folosind ilegal echipaje ale Poliţiei Rutiere pentru deplasări. Fostul ministru de Interne a fost trimis în judecată în mai în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu achiziționarea unei mașini din bugetul DIPI. Recent, Gabriel Oprea a fost prezent la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pentru primul termen din dosarul privind achizițiile pentru DIPI. Înainte de începerea judecării dosarului, Gabriel Oprea a avut parte de o întâlnire neașteptată cu fostul său coleg din UNPR, Neculai Onțanu. Acesta a fost adus încătușat în sala de judecată, unde a luat loc în boxa acuzaților. Judecătorii de la ICCJ au decis definitiv ca fostul primar al sectorului 2 Neculai Onțanu să rămână în arest preventiv, în dosarul în care este judecat pentru luare de mită. Fostul edil este un alt greu care s-a retras din politică recent. Acesta a fost primarul sectorului 2 între 2000 și 2016 și președinte interimar al UNPR, după retragerea lui Oprea, în 3 martie 2016. Însă, pe 25 martie Onțanu a fost arestat preventiv, fiind acuzat că ajuns ar fi primit mită două loturi de teren, pentru retrocedări de acum zece ani de zile. Unul dintre terenuri ar fi ajuns chiar la Gabriel Oprea. Ulterior, Onțanu a anunțat că renunță la toate funcțiile din UNPR și nu va mai candida pentru un nou mandat la Primăria Sectorului 2. Pleacă și „Miki Șpagă”: Senatorul Șerban Mihăilescu a anunțat că se va retrage definitiv atât din UNPR, cât și din viața politică. El a arătat că nu mai este membru al grupului partidului din Senat, devenind independent, și că a renunțat la funcțiile pe care le deținea în UNPR – vicepreședinte și președinte al filialei din Botoșani.Acum spune că până la alegerile parlamentare va ieși din politică. „Voi renunța la orice formațiune politică. Cred că e pe final. Mai durează două-trei luni. Am avut cinci mandate și nu cred că mai sunt multe lucruri de spus”, a declarat Șerban Mihăilescu. Fostul vicepreședinte UNPR mai spune că după retragerea lui Gabriel Oprea de la conducerea partidului relațiile la vârful formațiunii „s-au degradat”. El este nemulțumit că noul lider al partidului nu a mai consultat echipa de conducere cu privire la deciziile luate. Șerban Mihăilescu, poreclit „Miki Șpagă”, a fost șef al Secretariatului General al Guvernului în perioada 2000-2003. În perioada 1996-2004 a fost deputat, iar din 2004 este senator. Șerban Mihăilescu a fost acuzat de un fost consilier al său, Fănel Păvălache, că ar fi primit nouă arme de vânătoare de la el şi pentru a-l numi consilierul său. A fost condamnat în primă instanță, dar a fost achitat la recurs. Acum, senatorul este unul dintre foștii miniștri anchetați în dosarul Microsoft. Procurorii îl suspectează de instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani, faptele datând din perioada în care acesta era ministru coordonator al SGG. Retragere, dar cu imunitatea intactă: Alți politicieni au decis să renunțe la Parlament, chiar dacă imunitatea obținută prin prezența în Legislativ i-a protejat de problemele juridice. Deputatul PSD Mădălin Voicu a anunțat, recent, că se retrage din politică după ce va termina acest mandat. ”Întrebat de ce a luat această decizie, social-democratul a răspuns: ”Pe mine m-a obosit această perioadă de 20 de ani. Nu mai pot cu nervii, nu mai rezist”. Muzicianul vrea să revină la veghea sa meserie. Deși acum se declară scârbit de politică, statutul de deputat s-a dovedit folositor pentru Voicu. Plenul Camerei Deputaților a respins, în februarie, două cereri ale DNA care îl vizau pe Mădălin Voicu: una de reținere și alta de arestare. DNA a cerut încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputaţilor Mădălin Voicu şi Nicolae Păun, pentru trafic de influenţă, fals în declaraţii, deturnare de fonduri, spălare de bani. În aceleași condiții se va retrage și fostul ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu, acum de la ALDE. Acesta a anunțat că vrea să se dedice mai mult profesiei şi activităţii în mediul privat. Doctor în economie, Daniel Chiţoiu a fost membru PNL până în 2014, anterior ministru de Finanţe şi vicepremier în Guvernul Ponta. În 2012 a fost preşedinte interimar al PNL, în perioada când şeful plin al PNL, Crin Antonescu, a fost preşedinte interimar al României. În martie 2014, Daniel Chiţoiu a scăpat de cercetare în dosarul ASF - Carpatica, după ce deputaţii au votat împotriva solicitării procurorilor DNA de ridicare a imunităţii sale. El era acuzat de abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional.Soţia sa, Laura Elena Chiţoiu, este trimisă în judecată pentru că s-a folosit de funcţia de director al ASF pentru a favoriza o persoană la angajare în conducerea instituţiei. Retrageri din eșalonul doi: Dacă mulți dintre politicienii deja menționați se bucură de notorietate, au făcut pasul înapoi și lideri mai puțin cunoscuți opiniei publice, dar cu influență informală în partid. Astfel, fostul ministru al energiei Constantin Niță și-a anunțat retragerea din politică odată cu expiarea mandatului de șef al PSD Brașov, în luna aprilie a acestui an. Niță a renunțat și la funcția de vicepreședinte PSD la nivel național și a anunțat că nu va mai candida pentru un nou mandat la alegerile parlamentare din acest an. În luna februarie a acestui an, Constantin Niţă era principalul candidat pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al PSD. Surse din PSD susţin că acesta a fost înlăturat de Liviu Dragnea, în urma unei discuţii avute cu câteva ore înainte de alegerile pentru Consiliul Naţional. Fost ministru al Energiei, Constantin Niţă a fost audiat la DNA în dosarul ”Mită la Hidroelectrica”, legat de negocierea unui contract pentru vânzarea de energie ieftină în valoare de peste 260 de milioane de euro. Niţă a afirmat că respinge „orice acuzaţie, afirmaţie, asociere” privind implicarea sa în scandalul şpăgii de la Hidroelectrica, el menţionând că a atenţionat conducerea companiei asupra consecinţelor penale ale unui contract cu preţ fix.Final de mandat. Politicieni care s-au retras în 2016: * Gabriel Oprea- fost vicepremier, ministru de Interne și președinte UNPR,* Neculai Onțanu (UNPR) – fost primar al sectorului 2, * Șerban Mihăilescu (UNPR) – senator, fost secretar general al Guvernului Năstase, * Daniel Chițoiu (ALDE) – deputat, fost vicepremier și ministru de Finanțe în Guvernul Ponta, * Mădălin Voicu (PSD) – deputat, * Constantin Niță (PSD) – deputat, fost ministru al Energiei, * Sorin Frunzăverde (PNL) – fost președinte al CJ Caraș-Severin, * Ludovic Orban (PNL) – fost prim-vicepreședinte și candidat la Primăria Capitalei. Retrageri temporare, din cauza dosarelor penale. Au existat și retrageri gândite ca temporare, liderii respectivi dorind să revină după lămurirea problemelor cu justiția. Deputatul PNL Ludovic Orban a anunțat la ieşirea de la DNA că se retrage din cursa pentru Primăria Capitalei. Totodată, a precizat că îşi dă demisia din funcţia de prim-vicepreşedinte al PNL şi din cea de vicepreşedinte a Camerei Deputaţilor. Procurorii DNA au anunţat că Ludovic Orban este cercetat sub control judiciar pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite, acesta solicitându-i unui om de afaceri 50.000 de euro pentru campania electorală din vara anului 2016. „Sunt afectat sufleteşte, mă simt într-un fel nedreptăţit, dar nu pun în niciun fel la îndoială activitatea DNA în acest ca”,a conchis el. În alte cazuri, decizia retragerii a fost luată de colegii de partid. Fostul preşedinte al CJ Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde (PNL), a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare pentru folosire a influenţei în vederea obţinerii unui folos necuvenit, în dosarul vizând alegerile prezidenţiale din 2014, a fost suspendat din calitatea de membru al PNL și nu mai poate candida pentru o funcție publică din partea acestui partid.