Avalansa financiara in Alpii austrieci - 10 martie 2015

Agentia Moody’s a taiat cu patru niveluri rating-ul provinciei austriece Carinthia, in conditiile in care acveasta este in incapacitatea de a onora garantiile acordate in deceniul trecut grupului bancar HypoRegiunea are de acoperit obligatii de 10,2 mld. euro, iar intregile sale venituri bugetare anuale se cifreaza la numai 2,36 mld. euroPierderi de 50-75% ar urma sa fie incasate, in principal, de banci germaneEuropa este aproape de cel mai important faliment al unei autoritati locale, dupa incetarea de plati a orasului Detroit in anul 2013 si dezastrul Orange County din California anului 1994. Provincia Carinthia din Austria este in imposibilitatea de a-si onora garantiile in valoare de 10,2 miliarde euro emise in contul creditelor grupului bancar Hypo Alpe Aldria, prabusit de plasamentele imobiliare in criza financiara a deceniului trecut.Agentia de evaluare Moody’s a taiat cu patru niveluri rating-ul provinciei alpine Carinthia la Baa3 de la A2 si spune ca ia in calcul retrogradari viitoare, avand in vedere problematica incerta a obligatiilor de plata pe care guvernul regional le are inca in contul Heta Asset Resolution AG, „banca rea” desprinsa din grupul Hypo la nationalizarea acestuia in anul 2009.„In pofida intentiei guvernului central de a proteja platitorii de taxe sub regimul noii rezolutii bancare, Moody’s vede ca pasii facuti pana in acest moment doar in adauga incertutudini la evenimentele in curs”, isi motiveaza decizia agentia de rating potrivit Bloomberg. Este o decizie care survine la numai o sapotamana dupa ce guvernul de la Viena a declarat ca nu va mai sustine pe mai departe cu bani de la bugetul central platile catre vechii creditori ai Hypo. „Guvernul nu va risipi alti euro ai contribuabililor pentru Heta”, preciza atunci ministrul de finante austriac Jörg Schelling.Cat de (in)solvabila este Carinthia?Este repudierea de responsabilitati care, alaturi de instituirea de catre Autoritatea Financiara a unui moratoriu valabil pana pe 31 mai 2016 pentru platile Heta, i-a pus in garda pe cei de la Moody’s. „Susceptibilitatea unui scenariu advers a crescut, in consecinta”, spun ei. Carinthia pare a avea, intr-adevar, o capacitate redusa de sprijin. Avand o populatie de patru ori mai mica decat Bucurestiul, de 556.000 locuitori, si venituri bugetate la 2,36 miliarde euro pentru anul in curs, mica provincie sud-alpina de la granita cu Slovenia, pare a reprezenta o garantie slaba pentru „banca rea” a Hypo. Agentia de rating mentioneata ca garantiile „exced resursele de lichiditate ale Carinthiei, conduc la un efect de parghie ridicat si pot necesita o forma de ajutor guvernamental extraordinar”.„Carinthia a actionat ca garant al unor datorii pe care nu era in posibilitatea sa le acopere”, afirma si Marc Ostwald, expert in strategii valutare la ADM Investor Services International citat de Daily Telegraph. El completeaza ca problema devine din ce in ce mai mare, iar problema ar putea fio mai extinsa in intreg sistemul bancar austriac: „Doar au amanat, insa in final sunt prinsi din urma, iar Heta nu va fi ultima.”Datoriile grupului bancar Hypo raman orfaneDeocamdata, Carinthia nu recunoaste garantiile care au fost acordate in anii premergatori crizei financiare de liderul populist de extrema dreapta Jorg Haider, atunci guvernator al provinciei. Pe varful din anul 2006, garantiile se ridicau la 25 miliarde euro, ceea ce a constituit si una dintre justificarile nationalizarii Hypo din anul 2009.Peter Kaiser, actualul guvernator, spune ca obligatiile de plata catre vechii creditori ai Hypo cad in sarcina Carinthiei doar in cazul unui faliment al Heta, dar nu si al unui moratoriu ca in cazul de fata care este valabil pentru active financiare de 18 miliarde euro de pe bilantul „bancii rele”.O avalansa austriaca ce a lovit in GermaniaActivele toxice ale bulei imobiliare preluate pe bilantul entitatii se reveleaza ca pierderi, acestea urmand sa fie incasate de banci din Germania precum Deutsche Pfandbriefbank AG, NRW Bank si divizia germana a grupului franco-belgian Deixia, cu expuneri de 1,24 miliarde euro, 276 milioane euro si, respectiv 395 milioane euro. Surse guvernamentale afirma ca stergerile de principal ar urma sa se ridice chiar si pana la 50% sau doua treimi, afectand inclusiv categoria senior bondholder. Din acest punct de vedere este interesant de vazut care va fi tratamentul aplicat Bancii Mondiale, de asemenea, detinatoare a 150 milioane euro din datoria Heta.„Suntem in faza delicata in care sistemul bancar european trece de la regiomul de bail-out la unul mult mai dur de bail-in”, spune Nicholas Spiro, consultant pe strategiile de risc suveran la Londra aratand ca acum pierderile vor fi nu atat rostogolite de state, cat asumate pieptis de creditori.Zguduirea bancilor austriece, la distanta de un bobarnac... venit din EstSocul care a condus la deraierea activelor de pe bilantul Heta il reprezinta intarirea rapida si semnificativa, in ianuarie a.c., a francului elvetian, moneda in care erau denominate mare parte din creditele acordate de Hypo. „Aceste datorii externe ard la foc mic. Creditele neperformante apar cu timpul”, explica actualul context William Jackson, economist pentru piete emergente la Capital Economics.Bancile austriece sunt prinse intre menghina rambursarilor catre sistemul bancar elvetian si capacitatile de rambursare reduse ale debitorilor in franci din tari emergente precum Ungaria sau alte state din Balcani. Este tabloul in care agentia de rating Fitch a redus rating-ul Austriei la AA+, de la AAA. „Intr-un interval de timp foarte scurt dinamica datoriei Austriei s-a deteriorat semnificativ”, spune firma de evaluare financiara avertizand ca expunerile bancilor austriece pe Rusia, Ucraina si Estul Europei se ridica la 194 miliarde euro, adica 59% din PIB-ul Austriei.Fondul Monetar International mentioneaza trei banci - Raiffeisen, Erste and Volksbanken – ca fiind vulerabile la orice sioc extern. „Riscurile raman ridicate. Profitabilitatea bancilor sufera din cauza creditelor neperformante, a costului riscurilor si al taierilor de datorii”, se afirma in ultimul document al FMI privind starea de sanatate a sistemului financiar din Austria.