Balenele financiare, amenintate de inghetul crizei - 12 iunie 2012

Atat criza datoriilor, cat si raspunsul autoritatilor la cutremurul financiar, au conturat in acesti ani o etapa a randamentelor apropiate de zero care ingreuneaza existenta marilor balene financiare care au crescut in secolul trecut, marcat de extinderea creditului, spune Bill Gross, sef la PIMCO, fond care are in administrare active de 1.000 miliarde dolari. Intr-o postare pe portalul institutiei si preluata de publicatia in format electronic Zero Hedge, Gross afirma ca, in cele din urma, acesti mari creditori ai economiei globale ar putea forta o schimbare a sistemului monetar international.Investitorii ar putea sa devina neincrezatori fata de valoarea celor 200 trilioane de dolari in active financiare si sa dezinvesteasca din pietele financiare. Acest reflux major de capital ar urma sa forteze schimbarea intregului sistem de credit care are in centru dolarul SUA. Trecerea in planul secund a monedei americane fie in raport cu monede solide din metale pretioase, fie cu alte valute operand intr-un regim similar ar presupune un proces a carui traversare va fi foarte dureroasa.Balenele mari ale economiei de azi inoata in Oceanele financiare; asta intrucat marile averi in ultimele decenii s-au construit din bani si nu din inventii, explica Gross. El mai spune ca reprezentantii industriei financiare au indus in eroare opinia publica facand oamenii sa creada ca datorita intelepciunii acestora actiunile, bondurile si imobiliarele au castigat in valoare. Realitatea este ca aceste preturi ridicate plutesc pe un Ocean de credit, iar acum riscurile sunt foarte mari in masura in care datoria uriasa este lichidata. Acest proces de deleveraging va presupune, din nou, o redistribuire a avutiei, iar companiile de pe Wall Street ar putea sa profite din nou, avertizeaza managerul de la PIMCO.El aduce in discutie o comparatie care poate fi facuta intre lumea financiara si ecosistemele oceanelor, unde balenele sunt dependente de planctonul care le asigura hrana. La fel, balenele financiare depind, in existenta lor, de "planctonul" reprezentat de cea mai mare parte a participantilor la piata, mici investitori care la randul lor sunt sustinuti de veniturile celor care isi vand forta de munca. Acum insa aceste categorii se afla in suferinta, iar intregul ecosistem financiar este periclitat."Desi nu sunt motive imediate de ingrijorare legate de extinctia balenelor, mediul lor se schimba - si se schimba in rau. Sistemul monetar global care a evoluat si s-a metamorfozat in secolul trecut doar in directia unui credit mai facil, mai ieftin si mai abundent ar putea sa fi atins un punct de unde nu mai poate opera eficient si echitabil pentru a promova cresterea economica si o distributie mai buna a beneficiilor. Schimbarile viitoare, care se prefigureaza la orizont, ar putea sa nu mai fie asa de benefice pentru oceanul nostru al creaturilor supradimensionate", scrie Gross.Prea mult risc pentru o rasplata asa de micaSistemul actual al banilor de hartie a lasat loc in piete unor active financiare a caror valoare totala a urcat la 200 trilioane de dolari. Autoritatile si in special bancile centrale au facut eforturi mari in ultimii ani pentru a preveni destramarea dezordonata a acestui Ocean de credit. Interventiile succesive au doborat randamentele instrumentelor financiare, iar acum nu mai suntem intr-un Ocean Pacific cald, dominat de dobanzi real pozitive si de inflatia de 2-3% cu care s-au obisnuit economiile; dimpotriva, ne aflam intr-un Ocean Arctic, in care creditul este inghetat.Randamentele scazute ar putea determina, in viitor, un refuz al balenelor financiare de a mai sustine sistemul si escaladarea pe mai departe a datoriilor. Explicatia lui Gross este simpla: creditorii vor percepe ca riscurile sunt pur si simplu mult prea mari pentru a realiza plasamente cu randamente apropiate de zero.In timp ce sistemele monetare reprezinta o balanta intre debitori si creditori, in absenta falimentelor voluntare, creditorii sunt cei care stabilesc tranzitia catre alte mecanisme de schimb. Astfel, acum tarile cu surplus si cu mari rezerve in dolari precum China, Japonia sau Brazilia, ar putea sa nu mai accepte randamentele negative de 2% despre care sa spuna ca nu mai sunt compensate de avantajele de a detine datorie suverana americana. Nu este exclus, asadar, sa vedem China renuntand la politica sa de achizitii graduale de titluri de stat ale SUA pentru a trece la achizitia de marfuri si active reale; o astfel de decizie a autoritatilor de la Beijing al schimba oarecum brusc actualul sistem de credit bazat pe dolar. China are, practic, stimulente foarte slabe pentru a continua sa achizitioneze datorie americana si de aceea ar putea accepta aprecierea yuan-ului urmand sa caute randamente in alte zone. La fel ar putea proceda si alti creditori privati precum PIMCO. "Exista potential ca atat creditorii publici, cat si cei privati sa opereze schimbari in felul in care creditul este finantat si dispersat in sistemul monetar global", mai spune Gross.Modificarea de paradigma monetara poate presupune o abandonare a banilor de hartie pentru a se adopta monede solide din metal pretios sau se poate axa tot pe banii de hartie insa intr-un sistem care sa fie mai putin orientat catre dolar ca moneda de rezerva. Oricare dintre aceste scenarii se va materializa, tranzitia va fi distrugatoare si aducatoare de piaza rea pentru investitori, se mai scrie in documentul citat.Riscuri mari si dobanzi mici, anomaliile cancerului datoriilorIn economiile dezvoltate - marcate de procesul de deleveraging - randamentele mici vor oferi mai putin "plancton" balenelor financiare decat in deceniile trecute, dominate de expansiunea creditului. Marjele inguste pentru randamente, epuizarea potentialului de crestere a preturilor activelor si o reticenta a creditorilor de a imprumuta (combinata cu o retinere similara din partea potentialilor debitori de a asuma noi datorii) alcatuiesc tabloul financiar al lumii de astazi.Gross da si indicatii referitoare la orizontul investitional: "Bondurile, actiunile si activele financiare, care sunt structural legate de aceasta dinamica, trebuie sa isi reduca asteptarile cu privire la randamente." Managerul de la PIMCO mai spune ca actuala criza a zonei euro este doar o tumora care poate fi localizata a unui cancer mai extins al datoriilor. Realitatea este insa mult mai ampla: sistemul monetar este afectat fatal de riscurile in crestere si dobanzi inacceptabile, ambele fenomene fiind consecinta unei crize a datoriilor si a raspunsurilor autoritatilor la aceasta.