Bancheri, vi se pregateste ceva! - 01 iulie 2011

Cu ce avans trebuie sa vii daca vrei sa contractezi un credit bancar? Cat poti sa te intinzi cu rata la banca in raport cu veniturile tale? De ce lichiditati trebuie sa dispuna institutia de credit pentru a putea acorda noi imprumuturi? Pe cati ani poate da banca un credit daca depozitele atrase sunt pe termene scurte? Raspunsurile la aceste intrebari vor fi date de un nou cadru de reglementare asezat sub cupola unei filosofii avand denumirea de macroprudentialitate.Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a prezentat ieri care sunt pasii pe care autoritatile de reglementare nationale si suprastatale ii pregatesc pentru intarirea sistemului financiar global, in cadrul disertatiei pe care a tinut-o cu ocazia decernarii titlului de Doctor Honoris Causa al Universitatii Romano-Americane. El a precizat ca macroprudentialitatea este o tema care inca se defineste, masurile respective nefiind nici de politica monetara - desi de multe ori reglementarile cad in sarcina bancilor centrale - si nici de natura fiscala. "Nu e bine definita, dar sentimentul meu este acela ca reprezinta viitorul. Este prematur sa spunem ca reprezinta reglementarea globalizarii sau globalizarea reglementarii cum cineva a riscat sa o faca, insa aceasta este o directie inevitabila", a spus Isarescu.Seful BNR a precizat totusi, ca macroprudentialitatea, oricat de bine ar fi reglementata, nu poate constitui un substitut pentru politicile traditionale microprudentiale care asigura soliditatea institutiilor financiare individuale, dupa cum nu pot inlocui nici politicile solide macroeconomice. "Chiar daca politicile macroprudentiale se vor dezvolta in viitor, am convingerea ca ele nu pot fi un substitut al politicilor macroeconomice", adica al coerentei dintre politica fiscala si cea monetara. "Politicile monetare si fiscale trebuie sa ramana prima linie de aparare impotriva discursurilor si dezechilibrelor economice", a mai afirmat Isarescu in prezentarea sa. El l-a citat pe presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, care a spus ca noul cadru de reglementare nu reprezinta "o noua arhitectura a sistemului financiar global", ci doar un "design interior".Abordarea macroprudentiala s-a impus in conditiile in care concluziile la nivelul autoritatilor dupa criza din 2007 par a converge catre ideea ca suma prevederilor microprudentiale care sunt luate la nivelul institutiilor cu profil financiar nu rezulta la nivel macro intr-o stabilitate la nivelul intregului sistem. "Politicile macroprudentiale s-au conturat dupa ce s-a recunoscut ca actiunile care sunt adecvate pentru entitati individuale pot conduce in mod colectiv la, sau pot exacerba, probleme la nivelul sistemului financiar", spune Isarescu in prezentarea sa. Observatia s-a conturat mai ales dupa in 1971 cand dereglementarea a facut loc unei concurente acerbe intre bancile comerciale, care s-ar fi dovedit periculoasa pentru stabilitatea sistemului financiar.Astfel, liberalizarea contului de capital in statele occidentale si convertibilitatea valutelor prin iesirea din sistemul ratelor de schimb fixe de la Bretton Woods a creat premisa formarii pietelor interbancare si a consortiilor financiare multinationale. Accesul acestora la lichiditatile din pietele interbancare a trecut in plan secund, importanta depozitelor atrase si implicit a schimbat intreaga filosofie de business. Singura masura ce a putut fi impusa bancilor a fost aceea a capitalului minim. A aparut insa atunci o contradictie intre importanta atragerii capitalului de la actionari si solicitarile de randament ale acestora. In aceste conditii, in ultimele decenii, bancile au oscilat intre asumarea de riscuri sporite in vederea unei profitabilitati sporite, pe de o parte, si reducerea capitalului propriu in detrimentul celui imprumutat. Isarescu a prezentat un grafic potrivit caruia la nivelul bancilor americane aportul capitalului propriu al bancilor s-a redus de la 25% la jumatatea secolului al XIX-lea, in timpul etalonului aur, la 5% in deceniul trecut. "Au fost banci de investitii care la declansarea crizei aveau doar 1% capital propriu", a aratat guvernatorul BNR.Caracterul prociclic al business-ului bancar s-a accentuat odata cu aceasta conectare mai stransa la pietele bursiere de pe care isi atrag capitalul si cu cele interbancare din care isi iau lichiditatile. Bancile au adoptat astfel un "comportament de turma" specific pietelor comportamentale, iar daca politicile fiscale sunt, de asemenea, prociclice, nu fac decat sa adanceasca dezechilibrele. In plus, politicile microprudentiale ale companiilor financiare percep factorii de risc drept exogeni, iar macroprudentialitatea vine in intampinarea acestui neajuns prin identificarea lor ca fiind indogeni la nivel de sistem, a mai explicat Isarescu. Un exemplu ar fi la nivelul gestionarii lichiditatii, unde caracterul prociclic al capitalului bancar si dependenta institutiilor de piata interbancara creeaza risc sistemic. "Criza de lichiditati apare din cand in cand si cand apare e prea tarziu", a spus seful bancii centrale.Institutiile de reglementare nationale si internationale urmeaza sa adopte o serie de reglementari in acest registru. Gradul de indatorare al debitorilor fata de venituri, avansul pe care acestia trebuie sa il aiba la contractarea unui imprumut, adecvarea lichiditatii de catre institutiile de credit, dar si o gestionare corespunzatoare a raportului dintre banii atrasi pe termen scurt ca depozite si plasamentele pe termen scurt sunt masuri pe care autoritatile le au in vedere. Aceasta idee s-a impus si vine ca o alternativa la controlul capitalului. O serie de banci centrale deja au recurs la astfel de masuri macroprudentiale atunci cand instrumentele de politica monetara nu functionau in directia dorita, insa consensul la nivelul institutiilor internationale s-a impus ideea ca regulile trebuie sa predomine in raport cu actiunile discretionare. "Este necesara continuarea eforturilor pentru crearea unui cadru international coerent de prevenire a crizelor", a conchis Isarescu.