Cand nimeni nu le-a dat credite, antreprenorii s-au intors cu fata spre Bursa pentru a-si pune la adapost afacerile - 10 ianuarie 2011

De la TradeVille.ro wiki

In 2010 companiile au atras sume record prin intermediul Bursei, de peste 550 mil. lei (130 mil. euro), mai mult chiar decat in anii de boom ai pietei, 2007 si 2008, insa deosebirea a fost ca de aceasta data sumele pompate in companii de actionari nu s-au adresat proiectelor de dezvoltare, ci au avut ca scop in special mentinerea in viata a afacerilor. Antreprenorii au avut de infruntat anul trecut un mediu de business deosebit de ostil, astfel ca multi au fost nevoiti sa aduca sume importante in companii doar pentru a acoperi pierderile si a se pune la adapost de efectele nefaste ale recesiunii si crizei financiare. Incluzand piata RASDAQ, companiile listate au strans in 2010 prin intermediul majorarilor de capital cu numerar peste 1,06 mld. lei (250 mil. euro). Suma este insa una modica daca o raportam la capitalizarea Bursei, de 12,6 mld. euro. Cea mai mare operatiune de capital cu cash a fost realizata anul trecut de miliardarul indian Lakshmi Mittal, care a adus prin intermediul grupului international pe care-l controleaza, ArcelorMittal, circa 350 mil. lei (81,3 mil. euro) la capitalul combinatului siderurgic ArcelorMittal Hunedoara. Jumatate din aceasta suma este destinata acoperirii pierderii record inregistrate de companie in anul 2009, care s-au cifrat la 138,8 mil. lei (32 mil. euro), pierderi cauzate de declinul vanzarilor cu 77% in aceeasi perioada. Grupul a anuntat totodata ca va investi 43 mil. euro intr-un laminor la Hunedoara. Rompetrol Rafinare (RRC), companie care a inregistrat in ultimii patru ani pierderi ce au totalizat circa 1,68 mld. lei (circa 450 mil. euro), a atras anul acesta de la actionarul majoritar, grupul kazah KazMunaiGaz, 330 mil. lei (76 mil. euro) pentru a rambursa o parte din obligatiunile detinute de stat, care au ajuns la scadenta la 30 septembrie 2010. "Din comoditate sau pentru ca se realizau mai rapid, antreprenorii romani au apelat la finantarea bancara si atunci cand conditiile de pe Bursa erau propice finantarii pe piata de capital. Acum bancile nu le mai imprumuta pentru ca s-au trezit dintr-o data cu indicatorii de solvabilitate si de indatorare care nu le mai permit acest lucru. Este caracteristica varfului de criza ca firmele sa apeleze la Bursa cand creditarea bancara devine dificila, chiar daca pretul la care se realizeaza aceste finantari este scazut", spune Adrian Lupsan, directorul general al firmei de brokeraj Intercapital Invest. Cele mai multe majorari de acest fel, care nu s-au adresat unor proiecte de dezvoltare, au fost ocolite insa de actionarii mici, acestia din urma preferand sa-si vanda actiunile inainte de majorarile de capital sau sa nu subscrie deloc lasandu-si participatiile sa fie diluate. Aceasta desi cele mai multe operatiuni s-au derulat la valoarea nominala a titlurilor, fara prima de emisiune. "Cand nu poti sa-ti permiti nici macar o prima de emisiune simbolica aversiunea la risc in randul investitorilor este foarte ridicata. Pentru ca lucrurile sa se schimbe trebuie sa asteptam cel putin sase luni de zile si pietele sa inregistreze in aceasta perioada aprecieri importante. O dinamica pozitiva a finantarii prin Bursa nu o vad mai devreme de jumatatea anului viitor", spune Lupsan. Intercapital a derulat anul acesta doua IPO-uri prin care a atras peste 12 mil. lei de la investitori, banii fiind utilizati pentru infiintarea fondurilor iFond Financial (IFR) si iFond Gold (IFG). Hidraulica Plopeni este singura firma locala care a testat piata IPO-urilor de la Bucuresti in 2010, dar fara succes, oferta fiind subscrisa in proportie de doar 0,04%. Banca Transilvania (TLV) si Banca Carpatica (BCC) au atras de pe Bursa anul trecut peste 110 mil. lei fiecare, sumele servind mai ales pentru acoperirea riscului de nerambursare a creditelor, care a urcat semnificativ pe fondul recesiunii. Condmag Brasov este una dintre putinele companii de pe Bursa care intentioneaza sa foloseasca banii atrasi de pe piata in 2010 pentru dezvoltare si modernizare. Compania are in derulare o majorare cu cash prin care vrea sa stranga 15,1 mil. lei de la actionari in special pentru achizitia de utilaje. "Din pacate finantarea prin piata de capital a fost folosita mult prea putin. Banca Transilvania este poate singurul model de succes in aceasta privinta. N-am vazut pana acum o companie sa spuna ca vrea sa atraga bani de pe piata de capital pentru a prelua jucatori mai mici si sa creasca in dimensiune. Nu exista mentalitatea antreprenoriala pentru proiecte strategice de acest fel", considera Lupsan.