Cat de (ne)reprezentativa este Bursa pentru economia romaneasca - 17 iulie 2014

O analiza a administratorului de active financiare Certinvest mentioneaza ca 82% din structura PIB nu se reflecta in principalul indice bursier de la BVB. Concentrarea pe numai patru sectoare de activitate induce risc sistemic in portofoliile investitionale, mai spune documentul citatMihai Chisu, broker la Swiss Capital, afirma ca piata de capital locala are nevoie de noi listari atat din partea companiilor de stat, cat si din cea a business-ului privat. Delistarea in anii 2003-2004 a unor companii reprezentative precum Dacia si Terapia (societati avand atunci o capitalizare bursiera cumulata de peste un sfert de milion de euro) a limitat accesul investitorilor romani la sectoare de activitate foarte dinamice, iar de atunci piata de capital romaneasca nu a recuperat in diversificare sectoriala, aminteste un studiu al administratorului de active financiare Certinvest, sosit pe adresa redactiei. In indicele principal BET al Bursei de Valori Bucuresti se regasesc zece emitenti cu activitate in domeniile financiar-bancar si energie-utilitati, ceea ce inseamna ca 82% din structura Produsului Intern Brut pe anul 2013 nu este reflectata pe Bursa. Agricultura (12,2% din PIB), industria prelucratoare (11,35% din PIB), transporturi si comunicatii (10,13% din PIB) sau imobiliarele (8,76% din PIB) nu se afla prin nicio companie in componenta indicelui reprezentativ de la BVB, dupa cum sunt slab reprezentate si pe Bursa in ansamblul sau. Concentrarea mare sectoriala pe indicele BET ii diminueaza din reprezentativitate, spune autorul raportului, Razvan Rusu, director de investitii la Certinvest. "Desi companiile reprezentate sunt, in cea mai mare parte, vitale pentru economia Romaniei, lipsa unor sectoare de activitate importante din cel mai important indice bursier, si mai apoi din Bursa in ansamblul sau este o provocare sistemica atat pentru bursa, cat si pentru investitori", scrie acesta.Bursa, in asteptarea business-ului privat"Bursa romaneasca de ani de zile incearca sa castige in reprezentativitate si cu fiecare an in parte reuseste acest lucru, insa din pacate destul de timid", a declarat pentru Curierul National Mihai Chisu, broker la Swiss Capital. Statul face pasi importanti pentru aducerea unor companii vitale in economie si din sectoare importante ca pondere in structura Produsului Intern Brut, dar ar trebui ca si mediul privat sa acceseze piata de capital. Domeniul de IT, cel al constructiilor cu foarte mult potential si agricultura, in masura in care va aduce afaceri mai concentrate, pot fi de interes pentru investitori, mai spune Chisu. Mai important decat listarile statului, afirma Rusu, este sa vedem companii antreprenoriale, in special din domeniile de activitate subreprezentate in indici sau la bursa in general, cum ar fi IT sau sanatate, ca isi doresc sa se listeze. "In mod evident, este necesar ca acestea sa aiba un istoric de performanta validat si un plan de afaceri solid pe termen lung. Cred, insa, ca pentru liderii sau competitorii de top din fiecare segment de piata exista premise pentru a intruni conditiile necesare unei listari de succes din care sa aiba de castigat atat investitorii, cat si antreprenorii", scrie directorul de investitii de la Certinvest in documentul remis redactiei. Investitorii au bani... dar pentru cine? Desi exista in mediul de afaceri o perceptie potrivit careia pe piata de capital romaneasca nu sunt bani, aceasta este eronata, fapt demonstrat de ofertele publice de la Romgaz si Electrica, spune Chisu. Listarile recente au aratat ca sunt foarte multi bani care pot intra in companii cu conditia ca acestea sa stie sa se faca atractive. La BVB sunt reprezentati deopotriva investitori dupa toate profilurile, investitori de retail, institutionali romani si nerezidenti. "Antreprenorii au cui sa se adreseze", a continuat brokerul de la Swiss Capital. Important este sa vina cu companii profitabile, solide, predictibile si cu un comportament corect care sa dovedeasca respect fata de actionarii minoritari. Fondatorii societatilor care vor sa faca pasul pe Bursa trebuie sa inteleaga ca astfel, dintr-o data, afacerea lor va deveni publica. Oamenii cu bani vor dori sa participe activ la dezvoltarea companiei. Toti au de castigat, insa societatile trebuie sa respecte anumite cerinte. Orice lipsa de corectitudine este sanctionata (inclusiv prin scaderea preturilor actiunilor), transparenta este foarte apreciata, regulile clare sunt importante, ca si deschiderea managementului. Cat de profitabila este compania este "covarsitor de important", dar si cum remunereaza actionarii, spune Chisu. "Vor trebui sa stie sa imparta", ne-a declarat acesta. Fondurile de pensii nu se pot diversifica. Ultimele listari, cele ale Fondului Proprietatea (FP), Bursei de Valori Bucuresti (BVB), Nuclearelectrica SA (SNN) si Romgaz SA (SNG) au adus in ring tot actiuni cu profil similar, din domeniul financiar si energetic. Astfel, domeniul energiei reprezinta 38% din structura indicelui BET, urmat de banci cu 29%, societati cu profil financiar in proportie de 22%, in timp ce 11% il acopera sectorul utilitatilor."O astfel de concentrare pe patru sectoare mari de activitate induce un risc sistemic in portofoliile investitionale si, de cele mai multe ori, investitorii vor fi determinati sa caute diversificarea in pietele internationale de capital", spune Rusu, completand ca investitorii institutionali de tipul fondurilor de pensii sau societatilor de asigurare sunt in dificultate pentru indeplinirea obiectivului de a construi un portofoliu diversificat pe industrii. Investitorii nu vor firimituri pe Bursa. Ca diversificare sectoriala, o miscare in acest sens ar putea fi adusa tot de stat, prin privatizarile societatilor din portofoliul Ministerului Transporturilor. L-am intrebat pe Mihai Chisu ce parere are in aceasta privinta. "Fiecare minister are viziunea sa", ne-a raspuns acesta, adaugand ca daca pasii vor fi facuti asa cum trebuie, obiectivele vor putea fi duse la indeplinire. Ceea ce vor investitorii este insa aducerea la cota Bursei a unor pachete mai mari din societatile care vin cu oferta publica, un reper fiind un free-float de 20-25% dupa listare. Transe mai mici de atat pot atrage cel mult investitori de retail, in masura in care institutionalii nu sunt interesati sa ramana captivi in societati unde nu isi pot spune un punct de vedere. De exemplu, in domeniul transporturilor, ar putea fi investitori de portofoliu cu experienta in plasamente de acest tip. Ei pot oferi relatii, expertiza in domeniu, intalniri cu alte categorii de investitori sau managemente ale unor societati similare din strainatate. Astfel ar creste nivelul de cunostinte acumulat la nivelul companiilor romanesti. Pe de alta parte, daca acestea nu se deschid, oferind un pachet mai mare pe Bursa, nu vine nimeni, a mai zis Chisu."Gaura" in portofoliu, regula cu exceptii de stat, pentru participantii la ofertele publiceListarile au fost sporadice din 2000 incoace, rastimp in care la cota BVB nu au venit decat 13 emitenti. Dintre acestia, observa analiza Certinvest, doi deja au dat faliment, respectiv Flamingo International (FLA) si Contor Group Arad (CGC). Doua titluri, cele ale Alumil Rom Industry (ALU) si Teraplast SA (TRP) ofera investitorilor pierderi de 80%, iar alte doua actiuni, cele ale SSIF Broker Cluj (BRK) si cele ale Bucovina Club de Munte (BCM) consemneaza scaderi de aproximativ 60%. Vrancart Adjud (VNC) a pierdut o treime din capitalizarea de la listare, iar actiunile Nuclearelectrica SA (SNN) au un pret cu aproape un sfert mai mic decat cel din oferta publica. Bursa de Valori Bucuresti (BVB), cu un avans de 22%, si societatile de stat sunt singurele povesti de succes ale listarilor din ultimii zece ani. Fondul Proprietatea (FP) ale carui titluri s-au apreciat cu 40% si Transelectrica SA (TEL) care a castigat aproximativ o treime in valoarea de piata sunt pana acum povestile de succes pentru cei care au ales sa investeasca in titluri noi.