Cum a ajuns (CNMP) o epava? - 14 aprilie 2011

De la TradeVille.ro wiki

Proprietara in 1990 a 89 de nave, Petromin, ultima companie maritima a statului roman, se afla in administrare speciala. Anticamera inaintea falimentului, aceasta procedura presupune un plan de reorganizare bine pus la punct pentru achitarea datoriilor si deblocarea activitatilor comerciale. Un prim pas in acest sens a fost facut marti dupa-amiaza, odata cu aprobarea in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor a reprofilarii companiei catre transportul fluvial. Nu este prima initiativa in acest sens, CNM Petromin fiind proprietara, sau mai bine zis a fost proprietara pentru ca acum a ajuns in mainile Fiscului, a impingatorului fluvial „Pluton". In fine, potrivit conducerii companiei, in perioada urmatoare va fi scoasa la licitatie epava vrachierului „Ileana", singura nava maritima pe care o detine Petromin. „Ileana" are o greutate de 6.000 de tone, iar din valorificarea sa la fier vechi compania ar putea obtine fondurile necesare achizitiei a patru nave fluviale. Reamintim ca ultimul mineralier aflat in stare de functionare, „Carmen Silva", a fost arestat de catre autoritatile din Turcia in timp ce traversa Bosforul in urma unui conflict comercial dintre Petromin si austriecii de la Voestalpine. Nave-sora, destine diferite „Ileana" este fosta „Kavo Maleas", fosta „Voineasa". Are o nava-sora „Carmen Silva", care, la randul sau, si-a schimbat de trei ori numele. „Carmen Silva" este in realitate fostul bulk-carrier de 25.000 TDW „Kavo Matapas" (fosta Fetesti 92). Pana la un anumit punct, cele doua vrachiere au avut acelasi drum, dupa care soarta le‑a rezervat alt destin. Cele doua bulk-carriere au fost construite in 1992 in paralel la Santierul Naval „2 Mai" Mangalia. Vrachierele au efectuat voiaje pana in 1999, dupa care au fost arestate in Grecia in urma conflictului comercial dintre grupul de firme Gourdomichalis si subsidiarele „Petromin". Gourdomichalis a cerut 14 milioane dolari pentru eliberarea vaselor. Incepand cu 22 august 2005 mineralierele au devenit libere de sarcina si au intrat intr-o lunga perioada de asteptare. In vara lui 2008 „Carmen Silva" a plecat in probe de mare dupa ce a fost modernizata in Santierul Naval Constanta. Finantarea lucrarilor de reparatii, cu un deviz de 13 milioane de dolari, a fost asigurata de grupul austriac „Voest Alpine".Acesta urma sa recupereze imprumutul prin exploatarea navei intr-un contract de time-charter. Nava-sora „Ileana" era programata sa intre in acelasi proces de reparatii complexe, insa pana la urma Petromin nu a mai avut bani sa o repare si pe aceasta. Intreprinderea Navrom s-a divizat in 1990 in trei companii de navigatie: Petromin, Romline si Navrom. Petromin era cea mai mare dintre acestea si detinea o flota de 89 de nave. Pentru ca o parte din cele 89 de nave preluate stationau, conducerea companiei a hotarat retehnologizarea lor. Dintre toate afacerile incepute atunci, Petroklav a fost de departe cea mai paguboasa. Asocierea dintre Petromin si Klaveness a inceput in iulie 1991 si a implicat in total 16 nave romanesti. Reprezentantii Ministerul Transporturilor si ai Petromin s-au intalnit cu cei ai Klaveness si au negociat o finantare pentru modernizarea a 15 nave din flota Petromin. Afacerea a fost estimata la 49 milioane de dolari. S-a infiintarea in Liberia a companiei Petromin Overseas Inc., in care Petromin Constanta detinea 100% din actiuni. A urmat infiintarea in acelasi stat, a firmei Petroklav Management Inc., in care Petromin avea tot 100% din actiuni. Cele 16 nave aflate in discutie (15 in exploatare si una aflata in santier) au fost transformate in tot atatea societati comerciale de tip offshore. Transferul navelor din patrimoniul Petromin catre companiile de unica nava s-a facut la pretul de... un dolar. La sase dintre nave li s-a decis radierea pavilionului romanesc si au primit pavilion de complezenta liberian. Restul navelor au arborat in continuare pavilion romanesc, dar au fost folosite ca garantii pentru imprumutul norvegienilor. Rezultatele financiare paguboase, care de altfel erau extrem de previzibile, ale acestei asocieri au determinat Fondul Proprietatii de Stat sa vanda navele din asocierile din Liberia, iar pe restul le-a executat banca creditoare. Aceasta afacere face obiectul unei lucrari laborioase a procurorilor, cunoscuta sub numele de Dosarul Flota. Astfel s-a ajuns la „performanta" ca, dupa 20 de ani, Petromin sa mai detina trei nave, respectiv impingatorul „Pluton" si vrachierele gemene la care am facut referire mai sus.