Modificare „Cum a trecut (ELMA) de la productia de telefoane cu roata la piese pentru Ferrari si magazin online pentru sisteme cu LED - 28 noiembrie 2013”

  
Electromagnetica Bucuresti (ELMA) este una dintre putinele companii controlate de salariati care au reusit sa supravietuiasca si sa se dezvolte prin forte proprii pentru ca a pus accentul pe cercetare si inovatie, reusind in permanenta sa vina cu produse proprii pe care piata le cerea.  Pentru anul acesta Electromagnetica si-a bugetat pentru cercetare- dezvoltare o suma de 11,5 mil. lei (2,6 mil. euro), mai mare cu 66% fata de 2012. In activitatea de cercetare si proiectare sunt angrenati circa 70 din cei aproape 700 de salariati ai companiei, proportie care s-a mentinut relativ constata de-a lungul vremii.  „Costurile pentru cercetare si inovare sunt deosebit de mari, respectiv cu dotarea si personalul, dar in acelasi timp este cea mai puternica forta de productie pe care o poti avea. Probabil ca fara sa inovam am fi devenit un dealer al cine stie carei companii. Daca fabricam produsele altora, nu am fi putut sa supravietuim. Inginerii Electromagnetica de valoare importanta sunt platiti cu cateva mii de euro pe luna. Cine dovedeste prin rezultate este recompensat“, spune Eugen Scheusan, directorul general al companiei, care lucreaza in fabrica din 1979, imediat dupa ce a absolvit Facultatea de Automatica din cadrul Institutului Politehnic. La sediul companiei situat in centrul Bucurestiului, pe Calea Rahovei aproape de Piata Unirii, halele de productie ale Electromagnetica se intind pe cinci hectare ce stau marturie ca aici in anii 1980, intr-un moment de maxima dezvoltare a companiei, lucrau 7.000 de oameni. Electromagnetica este una dintre putinele fabrici din Bucuresti care nu s-au relocat ca sa-si vanda terenurile, ci a preferat sa inchirieze o parte din halele de productie si din spatiile de birouri altor firme.Angajati mai putini, dar eficienta mai mare Chiar daca in prezent numarul de salariati s-a redus de 10 ori, activitatile companiei sunt variate si gradul de eficienta este mult mai ridicat. Anul acesta spre exemplu Electromagnetica a plantat cu ajutorul unor roboti de asamblare a circuitelor electronice cateva zeci de milioane de LED-uri, volum care nu putea fi realizat nici cu 7.000 de oameni, spune Scheusan, care ne explica cat de mult a evoluat tehnologia din cadrul companiei. O astfel de linie complet robotizata pentru plantat circuite a fost achizitionata de Electromagnetica in vara acestui an si a costat circa un milion de euro. Investitiile si diversificarea segmentelor de activitate ale Electromagnetica au facut ca firma aproape sa nu simta criza in ultimii ani, vanzarile urcand din 2007 si pana anul trecut cu 60%, la 450 mil. lei (101 mil. euro). In primele noua luni din acest an profitul Electromagnetica s-a majorat cu 3%, ajungand la 15 mil. lei (3,4 mil. euro), iar veniturile s-au redus cu 9%, la aproape 300 milioane de lei (67,6 milioane de euro).Produce piese complexe, inclusiv pentru industria auto Compania a realizat pana in prezent mai multe zeci de mii de matrite pentru clientii sai, pentru unele dintre ele realizand si fabricatia acestora. „Am realizat o multime de matrite si am produs spre exemplu piese care formeaza tunelul de la schimbatorul de viteze al masinii sau zona unde se tin paharele la masini de lux, Maserati si Ferrari. Cea mai complexa matrita pe care am execut-o a fost una pentru Citroën unde injectam pe geamurile masinii masa plastica. Era o matrita pneumatica si hidraulica si care cantarea vreo 11- 12 tone. Trebuia sa lucreze in regim automat, un robot o incarca si altul o descarca. Marea dificultate a ei a fost ca trebuia sa lucreze cu doua grosimi de geam“, spune un director al Electromagnetica. Compania dispune de 23 de masini cu care injecteaza masa plastica cu care realizeaza in prezent un volum de cateva sute de tone de masa plastica pe an, de cateva ori mai mult decat in 1989.Cum a inceput istoria Electromagnetica Istoria Electromagnetica incepe din 1930, cand firma a pornit ca un atelier privat care fabrica echipamente de telecomunicatii elementare, aparate telefonice. Mai tarziu a inceput sa fabrice echipamente de comutatie electromagnetica, odata cu evolutia tehnlogica si aparitia selectiei prin impulsuri care a condus la centralele telefonice automate. Pe parcursul existentei a fabricat surse de electroalimentare nu numai pentru telecomunicatii, ci si pentru foarte multe aplicatii industriale, echipamente pentru electro-energetica, echipamente de protectie, automatizari cu relee, contoare pentru energie electrica sau echipamente de telecomunicatii militare. Incepand cu anii 1970 din Electromagnetica au inceput sa se desprinda diverse companii in cadrul unei strategii de dezvoltare in teritoriu, cum ar fi AM Timisoara, care a preluat o sectie de contoare, la Medias a fost mutata o parte din productia de relee, iar la I.E.M.I. a ajuns productia de telecomunicatii militare radio si echipamente de masura. „Cand am ajuns eu in Electromagnetica se cam terminase acest program de dezvoltare in teritoriu. Romania intrase intr-o criza si fiecare societate cam tragea din greu sa poata supravietui. Incepusera cele doua mari programe nationale de infiintare a Uzinei de Apa Grea de langa Turnu Severin si primul reactor nuclear de la Cernavoda si Electromagnetica a avut foarte multe echipamente de fabricat pentru aceste capacitati“, spune Eugen Scheusan. In 1980 compania a atins maximul de dezvoltare, ajungand la 7.000 de salariati, pentru ca ulterior activitatea sa decada din cauza sistarii investitiilor. „Din pacate dupa 1980, din ratiuni economice s-a interzis reabilitarea cladirilor, reconditionarile. Romania era in criza, isi luase niste angajamente de plata datoriei externe. Noi am ales sa sacrificam foarte multe pentru plata acestei datorii. Baza tehnologica ajunsese sa fie afectata, nu mai erau posibile investitii si ne bazam pe importurile de tehnologie. Romania nu a fost niciodata un mare producator de tehnologie si traia dintr-o zestre din anii 60’ -70’. Baza tehnologica era invechita, neproductiva, cu defectiuni foarte dese si nu prea mai era deloc in acord cu productivitatile solicitate atunci. In anii 1990 ne-am aflat intr-o situatie foarte precara cu multi oameni, tehnologic depasiti“, spune Scheusan.Pe Electromagnetica s-a cladit industria electronica a Romaniei Totusi inainte de 1989 Electromagnetica era inca una dintre intreprinderile de anvergura ale Romaniei, fiind cea mai importanta companie de fabricat aparataj pentru telecomunicatii. Pe Electromagnetica s-a cladit practic o mare parte din industria electronica si electrotehnica a Romaniei. Electromagnetica a avut sansa ca dupa 1989 sa profite de dezvoltarea puternica a sectorului de telecomunicatii, in cativa ani numarul de abonati la telefonia fixa sarind de la 2 milioane la circa 6-7 milioane. Ulterior din cauza aparitiei telefoniei mobile investitiile s-au oprit insa privatizarea companiei a adus o restructurare masiva, conducerea societatii reusind sa se orienteze catre piata energetica, unde activeaza si astazi.Din 1998 a intrat sub controlul salariatilor In 1998 pe fondul cuponiadei angajatii Electromagnetica au ajuns sa detina 49% din actiuni, iar cativa ani mai tarziu au preluat pachetul majoritar. Daca la prima etapa de privatizare mai ramasesera in companie circa 4.000 de oameni, incepand cu anii 2000 numarul acestora a ajuns la circa 1.400. „Cam de prin 1996, dupa ce ne-am revenit economic, s-au lamurit cine vor sa ramana in industrie, am pus bani deoparte si am cumparat tehnologie pentru matriterie, pentru plantat componente, pentru asamblare, pentru ambalare, tehnologie care astazi am cam inceput s-o inlocuim pentru ca a depasit 20 de ani si lumea a evoluat cu inca o treapta. Concomitent am realizat si o reforma in fabrica si au ramas cati doreau sa lucreze cu adevarat in industrie. Oamenii tipau ca vor sa munceasca, dar cand ii puneai la munca spuneau «pai stai putin ca obosiram strigand»“, povesteste Scheusan. Decaderea industriei militare de dupa 1989 a lasat fara obiectul muncii o parte din lucratorii de la Electromagnetica, in timp ce alti angajati au plecat de buna voie. Prin anii 2000 compania aproape a abandonat domeniul telecomunicatiilor si a intrat pe segmentul energetic, intai prin productia de contoare electronice, urmate de sistemele de telegestiune a abonatilor, care permit citirea si gestionarea abonatilor la distanta. Produsele au fost inventate si proiectare de echipa de cercetare a companiei.Trader de energie In anii 2004 – 2005 societatea a primit o licenta de comercializarea a energie si a devenit trader, iar in 2006 Electromagnetica si-a imbogatit domeniul de activitate cu productia de energie regenerabila prin achizitia unui lant de 10 microhidrocentrale pe care le-a modernizat. „Noi ne-am dus de fapt la vremea respectiva sa luam licenta de la ANRE pentru masurarea consumului si facturarea energiei, dar inca nu se dadeau aceste licente si cei de acolo ne-au intrebat daca dorim sa devenim trader de energie, piata care tocmai se infiinta la acel moment“, spune Eugen Scheusan. Cum a reusit Electromagnetica sa se dezvolte in timp ce majoritatea intreprinderilor industriale romanesti s-au prabusit dupa Revolutie? Seful companiei spune ca firma avea oameni formati cu conceptii de dinainte de socialism, de pe vremea cand era inca privata. „Alte companii cred ca nu aveau nici materialul uman care sa stie sa actioneze intr-o economie de piata. Romania inca nu o consider o economie de piata. Aici este valabila legenda lui Moise. Trebuie traversat tot desertul, ingropate vreo doua trei generatii. Cu o generatie care nu mai are nimic de pierdut se poate construi ceva. Cat timp vor fi oameni care vor cere pensii mai mari sau proprietati nu se va schimba nimic. Electromagnetica a inceput in 1930 ca o companie privata si cand am venit in fabrica existau inca aici oameni care isi pastrasera o educatie interna destul de aspra“, considera Scheusan. El mai spune ca desprinderea departamentelor de cercetare in institute de cercetare independente a fost o greseala pentru ca firmele au fost private o perioada de asistenta tehnica de care aveau nevoie si institutele nu functionau cum ar fi trebuit. „Ati auzit vreodata sa ia premiu la un concurs international de inventie un tanar cercetator de la IBM? Dar de la General Electric sau Philips? Noi le luam pe toate. Cum va explicati? Este foarte simplu, acestea sunt manifestari cultural-sportive, inventiile serioase raman secrete, se patenteaza“, spune Scheusan.Iluminatul cu LED, cel mai nou pariu al companiei Compania a intrat serios pe segmentul de iluminat cu LED dupa 2010 in urma unor activitati prealabile de cercetare, insa spune ca primul echipament cu LED a fost realizat de companie la inceputul anilor 2000 si era o lampa de stop pentru Dacia de culoare rosie. Seful Electromagnetica spune ca orientarea spre acest sector s-a datorat faptului ca era unul in plina expansiune, care putea genera crestere pentru Electromagnetica si era strans legat de celelalte activitati din sectorul energetic ale companiei. „LED-ul a trecut prin nenumaratate etape. Ani de zile a fost ca o luminita de panou, ca un beculet. Apoi s-au inventat LED-urile de diferite culori, la inceput era numai rosu. LED-ul alb este o fictiune, este o structura cu albastru indepartat si un galben cvasiinvizibil care bombardeaza un luminofor, cam ca la tuburile de neon. La momentul actual aceasta tehnologie este cea care da cea mai multa lumina cu cel mai mic consum energetic. In principal aria noastra a constituit-o mediul privat, marile spatiile comerciale, supermarket-uri, hipermarketuri, hale industriale“, spune Scheusan. Economiile la factura de energie generate de sistemele cu LED sunt de circa 50% in cazul inlocuirii sistemului vechi de iluminat si de 70% daca se implementeaza iluminatul pentru prima data. Compania a realizat sistemele de iluminat cu LED pentru Dedeman, Bricostore, Profi, diverse lanturi de farmacii, un santier naval, reprezentante de automobile, dar si penitenciare. De curand Electromagnetica a lansat si un magazin online pentru sisteme de iluminat cu LED, care arata deschiderea societatii fata de ultimele tendinte. Si pentru ca deschiderea sa fie totala compania a decis in 2011 sa se listeze la prima categorie a Bursei de la Bucuresti, in prezent fiind una dintre cele mai valoroase companii de pe bursa controlate de salariati, cu o capitalizare de 33 mil. euro.Sectorul energetic ramane prioritar „Anul viitor nu cred ca va fi foarte diferit de acest an. In tradingul de energie este foarte greu de previzionat daca tendinta de scadere a consumului va continua. Nu este o scadere pe baza de dezvoltare tehnologica, ci pe incetare de activitate. Toate segmentele pe care le aveam sunt profitabile. Ca dinamica pe energie electrica profitul este in scadere si in crestere pe segmentele de fabricatie a elementelor de iluminat, cea a retelelor pentru automatizarea cailor ferate, pe zona sistemelor de telegestiune“, spune Eugen Scheusan. Marja de profitabilitate pe segmentul de productie a sistemelor cu LED nu depaseste 10%, iar compania a ajuns anul acesta la vanzari de circa 6 mil. euro, nivel dublu fata de anul precedent. Segmentul de trading de energie, care genereaza circa 80% din vanzari, este in scadere, potrivit conducerii societatii. In ceea ce priveste viitorul Electromagnetica, seful companiei spune ca segmentele actuale de activitate se vor mentine cel putin un deceniu, prioritar ramanand in continuare segmentul energetic. Cand va fi la Electromagnetica o noua „revolutie“ care sa o schimbe din temelii? „Toate segmentele noastre de activitate vor fi inlocuite la un monent dat, dar pe ce suntem angrenati acum cel putin 10 ani vom rezista. Apar mereu familii noi de produse. Niciun produs nu traieste mai mult de 2-3 ani“, a conchis Eugen Scheusan.
[[Categorie:ELMA]][[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
{{DEFAULTSORT:-2013-11-28}}